Marturiseste!

MARTURISESTE !


Din ochii curg lacrimi amare...
Şi inima se cutremură toată,
Minciuna furișată, ca o scăpare,
Mă-împinse în hău, ca moartă.

Sălbatic roade profund durerea,
Minciuna reușise să se strecoare,
Nevegherea a dezlanțuit disperarea.
Şi stinse puterea de a cere iertare.

Minciuna, un demon perfid,
Se strecurase cam ușor.
Trecuse printre buze ca-n vid,
Fără semnalizator.

Țâșnise cu iuțeală, nefricoasă.
Cât e de alunecoasă!
Apoi pitită-n cuget, misterioasă,
Mă străpunse belicoasă.

Şi morţii îi făcuse confidențe,
Ca să mă prăpădească.
Îmi sfârtecă inima zdrențe,
Nu-i dădu timp să icnească.

Prin ce unghere rătăcești,
Inimă pribeagă?
Lumină Sfântă, unde eşti?
Mi-e inima beteagă.

Cum voi scăpa de firea pământească?
Strig către Tine, Isuse iubit.
Cine de mine o să se-ngrijească,
Să scap de-al minciunii sfârșit?

Doamne luminează-mă, să nu bâjbâi
Pe căi ne-umblate.
Să-mi văd păcatul ce-mi sfâşâi',
A mele judecate.

Să-l pot mărturisi degrabă.
Mă luminează!
Nu mă lăsa orbirii pradă.
Ţine-mă trează!

O voce blândă spune: -Mărturisește
Şi vei simţi cum durerea dispare.
Şi versetul 1 Ioan 1.9 îmi întărește,
Păcatul mărturisit e șters prin iertare.

Să nu ignori niciodată forța căinței,
Şi tăria mărturisirii.
Ea dă libertate deplină pocăinței,
Şi pune lanțuri grele firii.

Te-îndură de mine, mă iartă,
Regret enorm c-am mințit.
Vin s-o mărturisesc acum, toată,
Voi veghea mult mai mult, înzecit.

Dă-mi Isus fire dumnezeiască,
Prin bogăția Harului.
Firea-mi să se veștejească,
Să fiu supusă adevărului.

Din gura mea doar adevărul,
În orice-împrejurare să iasă.
Minciunii căpăcească-i-se flerul,
Nu vreau să fiu mincinoasă.

Cugetările, Doamne, să-mi fie sfinte,
Rânduiește să-mi vină înţelepciune de sus.
Nimic rău să nu-mi treacă prin minte,
Cuvintele sfinte să fie, tot ce am de spus.

Mi-ai dăruit, Isus, din iubire iertarea.
Şi din ochii mei curg lacrimi fericite.
Inima mea şi-a găsit alinarea.
Minunat eşti Tu, Doamne Sfinte!

În candela mea toarnă uleiul cunoașterii,
Ca lumina sufletului meu să fie prudența,
Cugetarea minţii să fie efigia cumpătării,
Să-mi fie dorința neprihănirii, efervescentă.
Amin!