Măreț este-al Domnului Har!

Ne tulbură gândul pieirii, dar tot mai aproape suntem,
De clipa în care s-o stinge, fărâma de viață ce-avem,
Lumină-ntuneric, cadrane, ce ziua cu noaptea unesc,
Sudorile trudei de veacuri, sub gene greoaie mijesc,

Cad picuri din noua materie, luciri dintr-un timp mult visat,
O brazdă-obosită așteaptă, cu jind un an nou de Sabat,
Răsare sub falduri de vreme, crâmpei din tărâmul ceresc,
Un Sol pregătind răsplătirea, acelor ce viața-şi jertfesc,

Prea lungă și grea-i alergarea, prea slab este trupul finit,
Ghirlande de flori dau culoare cărării spre plus infinit,
Miresme subtil înconjoară sămânța, ce-n chivot de lut,
Așteaptă-n milenii porunca odihnei eterne-n Cuvânt,

Ne tulbură gândul plecării... mai bine vâltori pe pământ!
În noi, fără pronia cerească, nimic nu avem bun și sfânt,
Elipse, spirale, mai toate, în micro și macro vorbesc,
De Cel ce-a creat universul, al nostru Părinte ceresc,

Yehova ce-și află locașul, în cer dar și-n inima mea,
Cuprins e în El necuprinsul,prezent chiar și-n inima ta,
Privește prieten adâncul, ce-n tine-a săpat zi de zi,
Ridică-ți privirea spre soare, te-ntreabă ce-nseamnă "a fi",

În tină, în huma sortită să nască adânci frământări,
Se-nalță lăstarul ce-n brazdă, sămânța plesni în dureri,
Cu gândul veciei în suflet, cu doruri ce nu pot vorbi,
Se-agață altoiul cu forță, căci tare-şi doreşte "Să vii!",

Mai e închistat pentru-o vreme, pe roată atent frământat,
De mâna ce cu-nțelepciune, îl vrea pentru cer prelucrat,
Acolo mă aflu, te afli... Prietene drag, noi suntem,
Produsul Iubirii eterne, născuti în umil Betleem,

Apoi, chiar de-a fost o clipită prin care noi toți am căzut,
Prin rănile Lui suntem astăzi, spălați de întregul trecut,
Cristos pe cruce-mplinit-a, ce Tatăl lăsat-a-n Cuvânt,
Părea că-i golită clepsidra, dar diavolul fost-a înfrânt,

Prin moartea pe cruce, Mesia, perdeaua din Templu a rupt,
Un drum ne-a deschis către Tatăl, deși omu-i rău și corupt,
Pervertit, murdărit, ADN-ul ne este profund curățit,
Plan perfect împlinit la Golgota, de Isus ce atât ne-a iubit,

Te tulbură gândul plecării? Te-ntrebi de ești Tu pregătit?
Sub pavăza Celui ce Este, poți fii chiar acum mântuit!
În dragostea Lui, Cristos Domnul, iubește și iartă! Tu dar,
Primeşte-i oferta! Hai, vino! Măreț este-al Domnului Har!

30/10/15, Barcelona-Lucica Boltasu