Mântuirea

Cineva pentru tine a venit,
Și în chinuri groaznice a murit!
Pentru a-ți oferi în dată,
Cel mai mare dar fără plată.

A venit și a stat atârnat,
Ca tu să fi salvat,
Împăcat cu Dumnezeu,
Scăpând de chinul greu.

Domnul a venit,
Și mântuirea ți-a deschis!
Și a turnat peste tine in dată,
Belșug de har fără plată.

Mântuirea a venit,
Prin Cel răstignit!
Și ea a fost împrăștiată,
Pentru Cel ce crede în a lui viață.

Este darul lui Dumnezeu,
Pentru tine dragul meu,
Este darul ce harul ți l-a adus,
Vino și gustă din mântuirea care te-a pătruns.

Și dacă cu adevărat vei gusta,
Ce bună este mântuirea,
Vino la crucea lui Hristos,
Și recunoaște căci ai fost un păcătos.

Și mântuire îți va fi dată,
În dar și fără plată!
Căci inima ta s-a căit,
De răul săvârșit.

Bucură-te căci ai gustat,
Din darul lui Dumnezeu cu adevărat!
Bucură-te căci mântuirea peste tine a căzut,
Suflete dragă din ascuns.

Să fie desfătarea ta,
Mântuirea pe care ai primit-o cândva,
Ca odată să poți intra in slavă,
În veșnicia ce te așteaptă.

Tu ști cu ce preț ai fost răscumpărart,
De Dumnezeul cel Preaînalt!
Tu ști căci mântuirea nu a venit așa,
La comanda lui cineva acuma.

Ea a fost plătită degrabă,
Cu sânge divin venit din slavă!
Ea nu a venit așa dintr-o dată,
Cum cred unii în viață.

Scump mântuirea s-a plătit,
Tu bucură-te căci ai fost mântuit,
Și rămâi mereu în mântuirea lui Isus,
Până vei ajunge acolo sus.

Amin