Mă zbat Stăpâne,tot mereu

Mă zbat Stăpâne, tot mereu,
Mă uit la mine, în jurul meu.
Observ, sunt înclinat spre rău,
Departe de standardul Tău.

Văd cum în loc să cresc frumos,
Sunt cu privirea mai mult jos.
Parcă nu strâng comori în cer,
Mă simt legat cu lanț de fier.

Știu că nu sunt așa cum vrei,
Doresc povara să mi-o iei.
Simt răceală, nepăsare,
Nevoie am de îndurare.

Focul Duhului Tău Sfânt,
Ce mă însoțește pe pământ.
Nu îl mai simt, parcă s-a stins,
Păcatul pare-se că m-a prins.

Tânjesc un pas spre Tin' să fac,
Putere n-am să strig și tac.
De starea grea, să scap a-și vrea
Dar văd că firea rea, nu vrea.

Hotărâri noi, iau mereu,
Dar să le împlinesc, e greu.
Uit imediat ce-am hotărât
Și mă întorc la ceea ce-am urât.

Sunt slab, un om neputincios,
Dar știu tare ești Hristos.
Ai fost ispitit ca noi,
Biruind în acest război.

Știu, la dreapta Tatălui Tu stai,
Salvare omului sa-I dai
Celui pierdut, celui căzut,
Tu îi oferi nou început.

Astfel îndrăznesc și eu,
Ajutor să cer la greu,
Te chem Isus să mă-ntărești,
În viața mea să stăpânești.

Fiece colț din viața mea,
Să-l pun la dispoziția Ta.
Lumină cer la orice pas,
Nu vreau de Tine să mă las.