Luaţi, mâncaţi!

Iubiţii mei, ce taine vă-nconjoară
Şi ce dureri vă-mping să fiţi aşa?
De ce lăsaţi iubirea ca să moară,
Încet, încet, fără a riposta?
De ce nu vă luptaţi, lupta cea bună,
Cu tot ce sunteţi, suflet şi simţiri?
Uitaţi c-aveţi o ţintă, o cunună
Şi că v-aşteaptă timp de fericiri?

O, dragii mei, sunt vremile din urmă,
Când cei mai mulţi se rătăcesc pe drum,
Umblaţi smeriţi şi nu ieşiţi din turmă,
Vegheaţi vă spun, nu mâine, ci acum!
Şi nu căutaţi s-aveţi întâietate,
În nici un fel, căci marile valori,
Stau în smerenie, dragoste, dreptate
Şi-n altruism! Acestea sunt splendori!

La urma urmei, fraţilor, ce sunteţi,
În faţa Dumnezeului etern?
Nu conştientizaţi, degeaba plângeţi,
Când vă cuprinde teama de infern!
Eliberaţi-vă de tot ce vă apasă,
De fapte, vorbe, gânduri de mărire,
Ca fii smeriţi, întoarceţi-vă-Acasă
Şi daţi-I cinstea Celui ce-I Iubire!

Numai atunci când dragostea primează,
Veţi înţelege verbu-a te jertfi,
Căci Sfântul Har, deplin eliberează
Şi veţi trăi, doar dacă veţi muri.
O moarte-a firii, eului ce poartă,
Adamicul păcat. Şi nu uitaţi,
Că fiecare are-n el o soartă,
Însă prin crez, puteţi să v-o schimbaţi.

Se pot schimba destine-ntr-o clipită,
Prin jertfa sfânt-a Domnului Isus,
Curând Mireasa Lui va fi răpită,
Nu vreţi să fiţi cu El în slavă, sus?
Nu amânaţi chemarea! Pocăinţa,
Nu-nseamnă-un nume, schimburi de statut,
Încununaţi cu faptele, credinţa,
Să nu stagnaţi în stadiul de căzut!

Nimic şi nimeni n-ar putea să fie,
Împlinitor al Legii pe deplin,
De-aceea a venit din veşnicie,
Isus Cristos, să moară... Miel Divin,
A acceptat tăcut crucificarea,
Ca tu şi eu să fim prin Har salvaţi,
Gustaţi ce bun e Domnul! Pâinea Vieţii,
Vă spune cu iubire: "Luaţi, mâncaţi!"

23/01/14, Barcelona