La rascruce

La rascruce

Lung drumul si pustiu, obositoare cale,
Pas dupa pas, durerea tipa-n oase,
Frant dupa ani de truda si-ncercare,
Se lupta omu-n clipele ramase.

Sfarsit de drum vede acum-nainte
Doi pasi si totul se termina,
Murmura-o ruga fara de cuvinte,
In urma intuneric, in fata nu-i lumina.

Asa sa fie clipa de pe urma?
Asta-i sfarsitul greu de-amara truda?
Singur de tot si despartit de turma,
Sfarsit brutal de soarta grea si cruda?

E, fie, Dumnezeu sa aiba mila,
Caci din puteri am incercat cu greu,
Se-ncheie cartea vietii cu o fila
De-amar, cum a fost tot mereu.

Se-aseaza jos sfarsit si impacat,
Caci soarta i-a fost grea in toate si mereu,
Si chipul ii e sever si incruntat,
‘Nsemnat de chinul ce-a trait din greu.

Se uita-n dreapta fara ca sa stie
Si parca-n praf vede acum ceva,
Un drum ce iar se lasa in pustie,
Acolo pare-n ceata parca-a mai fi ceva.

O silueta slaba si pierduta vede,
Un batranel albit de ani si garbovit,
Nu stie sigur sau parca nu crede,
De unde este El, de ce a venit?

-Asculta tu omule trudit si obosit ,
Caci drumul tau nu s-a oprit acum,
Chin si durerea nu ti s-au sfarsit,
Porneste tu iarasi, din nou la drum.

Si omul vede drumul plin de pietre,
Pustiu si sterp ca cel de pana-acum,
Durere, chin apasator, rabdare, sete,
Speranta nu se vede pe ingustul drum.

Cu greu se salta totusi el de jos,
Si-ncearca iara sa mai fac-un pas,
Incearca sa porneasca curajos,
Dar dispre stanga lui aude-un glas:

-Nu-l asculta pe mos, nu merita acum,
Te-ntorci de unde vii, cu ce folos?
Priveste-n stanga ta e un alt drum,
De mii de ori mai bun si mai frumos!

Si-ntoarse capul si ramase uimit,
Nu stie de-i real ce vede-acuma el,
Minunatie de drum nou, impodobit,
Si-o silueta vede si pe el.

Femeie? Si inca e frumoasa tare,
Cum inca n-a vazut in a lui viata,
Si-l ia un tremur in trup si picioare,
Si ochii parca-i vad acum in ceata.

O fii adevarata ori imi pare,
Sa-mi fie mintea ratacita-n moarte,
Imi pare ca apare si dispare,
Ori e aproape ori e prea departe?

-Reala sunt normal, si sunt a ta,
Se-aude vocea dulce si suava, de ispita,
E timpul sa-ti primesti rasplata,
Caci viata ta nu-I totusi irosita!

-Vino sa vezi, caci totu-i pentru tine,
Caci meriti tot cu prisosinta,
Haide, apropie-te tu de mine,
Ajunge-n viata ta atata umilinta.

Priveste doar ce pentru tine-i pregatit
Putere, bogatii si desfatare,
Castele impodobite de granit,
Si-mparatii ce-ti cad jos, la picioare.

Tot ce-ti doresti sa-mi spui si ai,
Nimic nu-I interzisin lumea asta mare,
Pe tronul lumii langa mine o sa stai,
Si va fi doar belsug si desfatare.

Priveste omul minunat de tot ce vede,
Tot pentru el, doar sa intinda mana,
Si vorbele ei, el acum le crede,
Un gand gestul pierzarii insa-amana.

-O, totu-I minunat si nesperat,
Asa as vrea sa termin azi povestea,
Dar daca-i tot asa frumos si-adevarat,
Stiu ca-mi vei darui tu azi si… dragostea!

-Dragostea? As putea de vrei sa-ti spun,
Ca te iubesc, de asta ti-e dorinta,
Numai s-alegi al meu scump drum,
Si-n veci sa-ti parasesti… credinta!

-Sa-mi spui ca ma iubesti? Zadarnic este,
Caci m-ai minti si totul e minciuna,
Un basm efemer, o iluzie, poveste,
Imparatii sau praf imi e totuna!

E iara omul de grele indoieli patruns,
Privind iara la batranul din dreapta,
Cu banda-I privire el cere un raspuns,
La intrebarea ce iarasi asteapta.

-De dragoste ma-ntrebi? Eu te-am iubit,
De cand nu erai tu, aici nascut,
Insasi viata Mea Eu Mi-am jertfit,
Caci dinainte, Eu te-am cunoscut!

Dispare totu-n stanga, un miraj, un vis,
Dispare si batranu-n dreapta ca un fum,
Pustiul iar-nainte omului i s-a deschis,
Dar fara sovaiala calc-acum pe drum.

Si iara chin, durere el indura,
Dar bucuros paseste in pustiu,
Laude, slavi si multumiri ii ies din gura,
Caci el se simte-acuma iarasi viu.

Un inger ii se-arata in calea-i dura,
Si ii vorbeste cu glas tunator,
-Ferice sa fi tu, si-a ta curata gura,
Caci vocea-ti se aude in cer, rasunator.

Eu vin sa te felicit, caci tu aicea jos,
Ai biruit ispita cu-ntelepciune mare,
Si ma trimite-acum Domnul Isus Hristos,
Sa-ti spun ca si de-acuma la fel sa fii de tare!

Si te felicit frate, caci azi ai reusit,
Sa treci de Poarta de mult fagaduita,
Iata ca totusi rasplata ti-ai primit,
Si vei vedea Imparatia de tine mult dorita.

Amin!

Dar de la Duhul Sfant,
prin robul Sau,
Mihail Badea,
15 iulie, 2012