Ia aminte, tu, pământ!

Ia aminte tu, pământ!
Voi ceruri, toate ascultaţi:
Miraţi-vă în fapt şi-n gând
Şi ascultaţi Glasul cel sfânt;
De spaimă, să vă înfioraţi.

Dumnezeu acum vorbeşte
Şi pe toţi vă-nştiinţează;
Vă spune, vă pregăteşte,
Ce-a decis, se împlineşte;
Fiţi atenţi şi mintea trează.

,,Eu am hrănit şi am creat
Nişte copii... neînţelepţi;
Împotrivă-Mi s-au răsculat,
De făr'delegi s-au încărcat;
Nelegiuiţi, copii nedrepţi.

Bou-şi cunoaşte stăpânul,
Măgarul ştie ieslea lui
Şi îşi apreciază fânul,
Se îmbată cu parfumul,
Ce-l simte în mâncarea lui.

Dar Israel, nu Mă cunoaşte!
Poporul Meu nu e cuminte!
Persistă doar în răutate
Şi împlinesc nedemne fapte;
De Mine nu-şi aduc aminte!

Vai ce pedeapsă meritaţi!
Că-n voi, nimic nu-i sănătos;
Dar, sunteţi ai Mei, adevăraţi
Şi iarăşi las să fiţi salvaţi
Căci... sunteţi fraţii lui Hristos.

Mă-ntorc şi iarăşi vă cuprind
Şi iarăşi vă aduc în Casă;
Iar mâinile spre voi întind!
Şi vă aştept şi stau veghind;
Tatăl, nici-un fiu nu-Şi lasă!

A.N
21.10.2012 Firenze