Grâu sau Pleavă ?

Cum se numește omul roditor sau cel amăgitor?
Cu ce se poate asemăna unul ce nu știe de cuptor?
Sau un altul care-n prelucrare
Face să crească belșugul în hambare.

Graul, chiar și după ce-i călcat,
Încă-i bun de semănat.
Căci din mii de bucățele-mprăștiate,
Domnul un colț încă mai scoate.

Dacă crești în bunătate și ferit ești de păcate,
Nu-ți e greu când greul vine și apasă peste tine.
Tu să te ridici din nou, iar pe picioare,
Chiar dacă uneori șlefuirea ta te doare.

Pleava, când vremea-i vine, să fie apăsată
De greutăți călcată și presată.
Vântului nu-i sta ca zid de apărare,
Și-n urma ei, nu rămâne nici suflare.

Când învățătura nu e bună și curată,
Poți să zici că-ai haina făr de pată.
Dacă nu ai adunat în inima ta,
Cu Domnul n-ai să poți zbura.

Căci nu orice cuvânt este de la Domnul sfânt,
Trebuie să ai verificată orice lucrare semănată.
Căci Domnul vine și-i aproape să ne scoată,
Dacă, graul am fost cândva odată.

Nu te chinui tu, frate, sau tu, sora,
Să arăți că-n tine-i graul, când tu ai dar de a vorbi
Pe unul și pe altul, pe unda ta colora
Și să-i iubesti doar pe ai tăi copii.

Ce duh e-n tine, când prin gură
Dai dovadă doar de ură?
Poti tu spune că-i a Domnului cuvânt
Și c-ai să ajungi și tu în cerul sfânt?

Treziți-vă, frați și surori de pretutindeni,
Nu mai priviți la ograda celuilalt,
Căci pe pământ sunt fel și fel de oameni
Ce se joacă cu puterea Celui Preaînalt.

Dar veni-va vremea pentru aceia
Ce tot răutate au presărat,
Când Domnul arăta-va fiecăruia
Cât pentru El ei au lucrat.

Și pentru aceia care stindardul sus ei l-au ținut,
Domnul Însuși se-arată-va și striga-va din văzduh.
Pe toți cei ce-au strâns în trupul lor de lut
Ii va ridica și-i va uni în Sfântul Duh.

Pe acei ce ca jertfă de băutură fost-au turnați,
Ce pentru Domnul fost-au truditi și apăsați,
Cu sunetul de trâmbiță, cu harpă și-alăută,
Ei de Isus vor fi încoronați.