Fii smerit!

FII SMERIT!


Fii smerit, apleacă-ţi privirea semeaţă,
Nu sta-n nepăsare, cu inimă de gheaţă.
Domnul oştirilor va veni încurând,
Să-şi ia mireasa de pe-acest pământ.

Va veni ziua, în care, Domnul va smeri,
Pe toţi cei trufaşi; Vor alerga la peşteri...
Şi vor intra în crăpăturile pământului,
Dar nu vor scăpa de mânia Domnului.

Nici cedri nu vor putea sta în picioare,
Nici munţii nu se vor înălţa spre soare,
În ziua aceea, va străluci Măreţia Lui,
Frica, va cuprinde conturul pământului.

Nu amâna, spală-ţi azi sufletul murdar,
Aleargă azi la Isus, cât mai există Har.
Nu lăsa şi azi, mândria să te stăpânească,
Dă-ţi inima Mielului, să ţi-o curăţească.

El a făgăduit mântuirea şi te izbăveşte,
Vino! El nu te respinge, căci te iubeşte.
El îndepărtează de la noi nelegiuirea...
Şi ne dăruieşte sfinţenia şi neprihănirea.

Fii smerit! Prin supunere rodul creşte...
Şi neprihănirea înfloreşte, nu se ofileşte.
Mândria îşi pierde seva, nu mai încolţeşte;
Iubirea se naşte, creşte, în cel ce se sfinţeşte.

Va veni o zi, în care, Isus pe tron s-o aşeza,
Să judece păcătosul, ce-ndrăzneţ se cuteza.
Pe cel ce-a ignorat Cuvântul şi a Lui chemare...
Şi credea că Judecata, nu va mai apare.

Ce vei face tu, dacă acuma nu-L asculţi?
Te vei ascunde-n crăpătura unor munţi?
Mânia te va ajunge, nu vei avea scăpare,
Vino azi la Isus, să-ţi dea prin Har, iertare.

Va fi o zi de sărbătoare pentru al Său popor,
Au răspuns chemării, El un bun vegheator,
I-a călăuzit pe cale, pe drumul pregătit...
Şi-n orice încercare, El nu i-a părăsit.

A pus o nădejde vie, o credinţă neclintită,
În izbăvirea dată, pe Cruce împlinită.
În Cetatea pregătită pentru noi, Îl vom urma.
El e Păstorul Bun, iar noi suntem turma sa.

În cortul lui Dumnezeu, noi vom locui,
Vom fi poporul Său, Isus cu noi va fi.
Va fi mare bucurie pentru cel ascultător.
Isus va străluci veşnic, Atotstăpânitor!
AMIN