Ferește-te de amăgire!

Ferește-te de amăgire!


Voi ani ai tinereții mele
Spre ce tărâm vă îndreptați?
Cărați cu voi poveri prea grele
Nu stați deloc, tot alergați

Așa ne spunem fiecare
Și ne întrebăm, ce va mai fii?
Dar, vom găsi răspunsul oare,
Vom face ce va trebui?

Se duce, trece tinerețea,
Necazuri multe cu ea trec,
Se pregătește bătrânețea
Anii cei tineri, se petrec.

Este frumoasă tinerețea
Și mult mai frumoasă ar fi,
De strâmtorarea, bătrânețea,
În calea noastră n-ar veni,

Dar, nimeni nu este ferit
Când în puterea lui se încrede,
De rele, nu e ocolit
Și amăgirile sunt grele

Probleme, greutăți, sunt mii
Și neajunsuri multe sunt
Încerci să le descurci cum știi
Și anii trec, așa, pe rând,

Dar dacă tu ai vrea să știi
Că da, există cineva,
Care cu drag s-ar oferi
Ca să Te poată ajuta,

Tot greul vieții, El l-ar duce,
Povara ta s-ar ușura,
Spre veșnicie Te-ar conduce
Nicicând, El nu Te va lăsa!

La ușa inimii când bate,
Atent să fii și să veghezi,
Cu El prin toate vei răzbate
Este destul să simți, să crezi.

Isus e cel ce-n cale-Ți iese
Te cheamă ca să Îl slujești,
Nu stă indiferent, să-ți pese
De-L ai pe El, veșnic trăiești!

Slujește-L cu multă iubire
Căci viața Lui, în dar Ți-a dat
El Te-a salvat de la pieire
Trimis de cel ce Te-a creat,

Nu pregeta să Îl primești
Cu El să faci un legământ
Plin de iubire să-L slujești,
Să pleci cu El de pe pământ,

Căci viața nici un sens nu are
Dacă nu-L ai și nu-L slujești,
El, este piatra de încercare
Numai cu El, poți să trăiești!

Când nu e El, tot e amar
Nefericirea te apasă,
Nimic nu pare a fi clar
Cel rău nu doarme, nu te lasă

Te laudă, te lingușește,
Te ține, să nu-l părăsești
Viclean, el te ademenește
Dar spre pierzare tu pășești

Și prin tertipuri diferite
Ca un magnet vrea să te-atragă
Păcatele ți-s oferite
Și ți-s servite, ca pe-o tavă,

Ai tot ce inima-ți dorește
Când este vorba să faci rău,
Te ajuta și te pregătește,
Când vrei să fi pe placul său.

Departe de Isus, te duce
Dacă ești slab și nu-l respingi,
Spre moarte, sigur te conduce,
Se bucură, de suferi, plângi,

Te îmbrobodește de păcate,
Și apoi, cu degetul te-arată
Îți amintește iar de toate
Să crezi că șansa ta-i, ratată.

De el, să nu fii păcălit
Căci Domnul Vieții te iubește
Și vrea ca să fi fericit
Un loc la cer Îți pregătește,

Cu sângele Lui Te-a spălat
Și viața Lui Ți-a dat-o ție,
Tu, să te lepezi de păcat
Și vei trăi în veșnicie!

Să Îl primești în viața ta
Și tot va șterge ce-ai făcut,
Ca inima să Îi poți da
La fel să Îl iubești de mult

Cu El în cer vei moșteni,
Pământul, va fi amintire
Tu, slugă credincioasă fii
Parte să ai de mântuire!

Amin

Câmpia Turzii, 16 ianuarie 2013