Eul tău

De câte ori nu te-ai supărat,
Și pe eul tău nu ai călcat!
De câte ori firea a venit,
Și tu cu gura ta ai păcatuit.

De câte ori nu te-ai enervat,
Și pe Domnul ai supărat,
De câte ori eul tău a izbucnit,
Arătând căci nu ești încă pocăit.

O Domnul de multe ori s-a supărat,
Căci pe eul tău nu ai călcat!
Dar El nu a spus nimic,
Și ți-a dat un timp de pocăit.

Tu niciodată nu vei reuși,
Să calci pe eul tău și să intri în veșnicii,
Niciodată nu vei putea,
Să-ți înfrânezi gura când vine firea ce-a rea.

Însă acest lucru vei reuși,
Dacă în inima ta stă Domnul din veșnicii,
Vei reuși să calci în dată,
Pe firea care nu îți dă pace niciodată.

Nu încerca prin puterea ta,
Să îți ți gura când vine ispita grea!
Nu încerca să lupți cu eul tău,
Căci pici la acest examen înaintea lui Dumnezeu.

Mai bine veghează și te roagă,
Și lasă-l pe Isus în a ta viață
Și atunci când firea va veni,
Pe tine nu te va birui.

Căci Hristos e în inima ta,
Și eul nu are ce căuta!
De aceia când firea va veni,
Vei fi blând ca Mielul din veșnicii.

Ține minte și nu uita,
Dacă nu ai pe Domnul în viața ta,
Nu poți să faci nimic,
Atunci când de eul tău vei fi biruit.

Lasă pe Isus la cârma ta,
Și El te va învăța cu iubirea Sa!
Cum să ieși biruitor,
Când vine eul cu al său păcat nedoritor.

Astfel te va îngenunchea,
Eul cu puterea Sa!
Tu ai nevoie de Dumnezeu,
Urgent dragul meu.

Căci știe numai inima ta,
Câte păcate nu ai până acuma!
De fiecare dată când eul a venit,
Tu ai păcatuit fiind nestăpânit.

Ai mai încercat prin puterea ta,
Și tot ai picat la proba aceasta,
Tu nu vei reuși niciodată,
Să învingi eul în a ta viață.

Chear și atuncea când te-ai opus,
Tot ai căzut poate în ascuns!
Și iarăși ai păcatuit,
Căci eul a venit.

Ai nevoie de Dumnezeu,
Ai nevoie de ajutorul Său!
Numai Dumnezeu te poate elibera,
De firea ta acuma.

De aceia dragul meu,
Nu mai încerca cu eul tău,
Vino la Isus degrabă,
Și vei primi eliberare în viața.

Amin