Eu nu ascult de vocea lumii

Eu nu ascult de vocea lumii, nu laud sărbători păgâne,
Nu cânt în temple idolești, nu merg pe căile străine;
Nu mă închin, râzând, făpturii, nu caut bogății ce pier,
Nu caut cinste și răsplată, nu lingușesc, și nu disper!

În orice loc, în orice vreme, prin fapte, rugă, și cuvinte,
Slujirea mea e pentru Domnul și Calea mântuirii sfinte!
Căci poți avea belșug și cinste, și chiar credința fericirii,
Dar fără Dumnezeu în suflet n-ai bucuria mântuirii!

Și cât de mulți ascultă firea și cântă și slujesc pământul
Uitând să laude Iubirea, și Adevărul, și Cuvântul.
Închină lumii lungi poeme și se proștern în adorare
În fața semnelor păgâne și darurilor de mâncare.

De ce vă amăgiți ființa, voi oameni călători în lume?
Noi am primit din Cer suflare, și chipul Domnului, și nume.
El a creat și om și timp, și tot ce bucură privirea;
El merită iubirea noastră, și închinarea, și slujirea!

Nu lăudați credința lumii, sau obiceiuri pieritoare;
Plăceri, și bani, și-averi se duc. Nimic nu-i veșnic. Totul moare!
Doar sufletul curat rămâne din viața noastră pe pământ
De-aceea, preamăriți pe Domnul și minunatul Său Cuvânt!

Căci El dă viață și învie, și El îmbracă în mister
Și în lumină și iubire, și om, și cânt, și pomi, și cer.
Prin jertfa Sa desăvârșită, prin suferință și iubire,
Isus a dăruit iertarea pentru întreaga omenire!

Și-n dragostea-I nemărginită, Isus, așteaptă cu răbdare
Să vă treziți din somnul morții și din a lumii nepăsare.
Să mergeți pe cărarea vieții cu sufletul senin, curat,
Înveșmântați în haine albe, prin Duhul cel adevărat!

Nu amânați, nu stingeți duhul, și nu glumiți cu pocăința,
Lăsați și idoli și hambare, și înnoiți-vă credința!
Lăsați a lumii obiceiuri și bucuriile deșarte
Și nu vă cheltuiți puterea pe căi ce duc la chin și moarte,
Ci să trăiți ca-n timpul zilei, cu sufletul senin, frumos,
Cu pocăință și credință, și-n adevărul lui Cristos!
E cea mai minunată stare, și cea mai sfântă bucurie,
Să fii cu Dumnezeul vieții, și pe pământ, și-n veșnicie!


Florești, Cluj