E timp de pocăință

E primăvară, e senin, se văd pe cer cocorii,
E semnul harului divin ce îmi aduce zorii,
Deși nu merit, sunt iubit de Dumnezeu Preasfântul,
Așa îmi spune Biblia, așa spune Cuvântul.
Am fost cândva un răzvrătit, ce n-accepta Calvarul,
Dar Dumnezeu S-a îndurat și m-a trecut hotarul,
El m-a ales dintre cei mulți, din gropile pieirii
Și mi-a deschis un drum curat, un drum al izbăvirii.

Ce aș fi fost de Dumnezeu nu se-ndura de mine?
Pe ce cărări aș fi umblat, prin ce văi și rovine?
Nici nu-mi doresc ca să gândesc, privind acum trecutul!
Îi mulțumesc Domnului meu, că a plătit tributul!
Acum vorbesc de Dumnezeu, de Duhul Sfânt, de Domnul,
Îndemn pe oameni: "Nu lăsați să vă cuprindă somnul!
E vremea harului de sus, e timp de pocăință,
Ce faci tu, om, cu viața ta? De ce nu ai credință?

Ce mai aștepți? Căci anii trec! Unde vei merge oare,
Când zilele se vor sfârși? Ai tu încredințare,
Că vei sui la Dumnezeu? Citește-a Vieții Carte,
Lumina ei te va-ndrepta spre Viață, nu spre moarte!"
Nu este om fără păcat, nimeni nu e sub soare,
Să aibe drum deschis spre rai, de n-a primit iertare!
Dar slavă Domnului Isus, că prin a Sa-ndurare,
Prin jertfa Lui la Golgota, ne-a dat eliberare!

Credința este-un dar sublim al dragostei divine,
Ce a cuprins pe om în ea, pe mine și pe tine,
De încă ești un indecis, de nu ți-ai găsit calea,
Te-apropie de Dumnezeu, ascultă-I azi chemarea!
Deschide-ți inima și tu și lasă ca să intre,
Puterea Duhului cel Sfânt, iubirea de Părinte,
Vei fi schimbat, un fiu ceresc, cu perspectivă sfântă,
Căci tot ce-i scris se va-mplini, cum Biblia cuvântă!

Acuma dar, nu amâna, căci ziua-i pe sfârșite,
Te-ntoarce astăzi dragul meu de pe cărări greșite,
Alege Calea, pe Cristos și când privești în zare,
Să-ți amintești că jertfa Lui, e-o binecuvântare.
E primăvară, e senin, e-aproape pe-nserate,
Să nu te joci cu viața ta, prieten drag și frate!
Ești sigur că ești mântuit? Dacă-ndoieli te-apasă,
Te pocăiește! Tatăl tău, te va primi Acasă! 30/03/2016, Barcelona- Lucica Boltasu