Domnul e tot ce a ramas

Nu vrei să vezi măcar o dată Grădina Eden,
Dar poate din greşeală ajungi direct în Infern,
Şi aş vrea să spunem cu toţi la refren,
Căci Domnul nu-i de azi pe mâine,El este etern.

Nu fă totul ca fiind inutil,
Căci drumu-i lung şi foarte dificil,
Cu Domnul nu-i nimic imposibil,
Când ai să vezi cu ochii tăi o să spui:incredibil.

Nu te arunci cu capul înainte,că doar nu eşti berbec,
Căci dacă o faci,cu siguranţă te arunci spre eşec,
În cap ai o idee şi ţi se aprinde un bec,
Trebuie să te zbaţi,ca să scapi de la înec.

Să şti că Domnul te-a iubit nespus,
Dar această iubire ar trebui să fie şi-n sens opus,
Când nu mai poţi să te rogi şi eşti prost dispus,
Doar ridică ochii şi uită-te în sus.

Nu şti ce să faci şi eşti în impas,
Şi de alte lucruri eşti într-una atras,
Dacă nu mai rezişti încearcă şi spune pas,
Dar numai dragostea lui Dumnezeu e tot ce ţi-a rămas.

Nici nu şti când va pica cortina,
Şi te trezeşti că te-aşteaptă ghilotina,
Ţi-aş spune mereu şi ţi-aş repeta într-una,
Căci tu eşti al Domnului şi pentru totdeauna.

Tot spui că viitorul e incert,
Dar tu rămâi mereu într-una inert,
Nu ai apă şi rătăceşti prin deşert,
Cică Îl iubeşti pe Domnul dar nici măcar un sfert.

Când ai vrut să ieşi în faţă ce te-a reţinut?
Au sunat ăştia la poliţie şi te-au dat disparut,
Zi-mi şi mie,pe lumea aceasta ce ai obţinut,
Când vroiai să te regăseşti,dar tot mai mult te-ai pierdut.

Parcă m-apucă o stare de plictis,
Nu mai ştiu sau poate am omis,
M-am trezit dar parcă dintr-un vis,
Dar curând va venii şi vine Nemesis.