Din nou?

Îți aduci aminte, când ai făcut lui Dumnezeu un jurământ
Căci îl vei urma toată viața ta pe acest pământ?
Și că nu vei mai răspunde la al lumii glas
Fiindcă vrei ca El să îți sfințească al tău vas?

Îți aduci aminte, când ai spus cu inima lui Dumnezeu
Căci îți pare rău de trecutul tău cel greu?
Și că vrei pe El Să-l urmezi o veșnicie
Ca să facă și din tine o frumoasă mărturie?

Îți aduce aminte, când ai plâns-n rugăciune?
Și-l rugai pe Dumnezeu Să facă o trezire în tine
Ca să fii plin de râvnă în lucrare
Să vadă mulți, căci în tine este o schimbare?

Îți aduci aminte, când pe Dumnezeu în toate-l proclamai
Și cu multa râvnă și pasiune doar Lui, tu te rugai?
Ca să te binecuvânteze cu Duhul Sfânt
Să fii un bun slujitor pe acest pământ?

Acum, de ce iarăși tu te-ai stins?
Ai uitat, cum o dată tu ai plâns,
Când ai vrut ca Domnul să te scoată din adânc
Și să te facă nou ca și un prunc?

Ai uitat, cum tu mereu la părtășie
Îți doreai să fii în veșnicie?
Fiindcă îl simțeai lângă tine pe Isus
Când privirea ta era în sus?

Ai uitat, ce rugăciuni înflăcărate tu rosteai
Când pe Domnul în toate-l proclamai?
Și ce mult îți plăcea cum El te-a modelat
Ca să fii aur curat?

De ce frate drag? !
Din nou, aceleași lucruri din trecut, pe tine te atrag?
Chiar și acele fapte pline de păcate
Ce te țin cu mâinile-n încătușate?

De ce, tu vrei să te întorci înapoi pe-acea cărare,
Unde numai ai nici-o salvare?
Omule, omule i-a bine seama,
Căci doar Dumnezeu, ți-a alungat toată teama!

Of omule, rămâi statornic în pocăință!
Căci astfel vei primi o veșnică suferință,
Ce-o să fie dureroasă pe vecie
Dacă nu te-ntorci din a ta călătorie.

Acum, este timpul să iei o hotărâre
Să urmezi cărarea în sus și nu în coborâre.
Acum i-a bine seama, căci în curând vine Isus
Și îi vai și amar, dacă tu nu vei merge în ceruri sus.