De ești trudit și împovărat

De ești trudit și împovărat,
Nu rămâne cu capul aplecat!
Nu sta sub povara ta,
Fiind muncit de lupta grea.

Nu sta apăsat,
Dacă vrăjmașul te-a legat,
Nu geme în sufletul tău,
Pentru păcatul cel greu.

Dacă ești trudit și nu mai poți lupta,
Ridică ochii spre cer și spune așa:
Doamne eu nu mai pot lupta,
Vino și ridică povara grea.

Vino la robul tău,
Și ridică jugul cel greu!
Vino în ajutor în dată,
Căci povara este grea și mă apasă.

Spune din toată inima ta,
Și Domnul te va ajuta,
Va veni în ajutorul tău,
Ca să ridice jugul greu.

Să nu stai așa,
Vino acum înaintea Sa!
Vino cu ce te apasă sufletul tău,
Și cheamă-l pe Dumnezeu.

Si dacă îl vei striga,
Dintr-o inimă sinceră acuma,
Domnul va veni
Și la tine se va opri.

El povara îți va lua,
Jugul îl va ridica!
Și îți va spune cu vocea Lui duioasă:
Du-te și spune ce a făcut Domnul în a ta viață.

Căci acesta este Dumnezeu,
Vine când suspinul este greu!
Vine și te va salva,
Să îl poți mărturisi cu gura ta.

Haide cheamă pe Dumnezeu,
Să ridice povara din sufletul tău,
Tu ști căci nimeni nu o poate ridica,
Decât numai Dumnezeu acuma.

Nimeni nu te poate ajuta,
Și nicăieri rezolvare nu vei afla!
Și cunoaște bine sufletul tău,
Căci rezolvarea e la Dumnezeu.

De ești trudit și împovărat,
Altă șansă nu mai ai ca să fi salvat,
Numai Domnul Isus e salvarea ta,
La împovărarea din inima ta.

Ori cât ai căuta,
Truda tot acolo va rămânea!
Chear dacă vrei să scapi de povară,
Se ține după tine ca niciodată.

Chear la om de ai alerga,
Tu crezi căci poate schimba inima ta?
Crezi tu prietenul meu,
Căci te rezolvă omul la greu?

Nu te duce cu truda și povara ta,
Să cauți ajutor la om acuma!
Omul nu va face altceva,
Decât să râdă de tine acuma.

Nu te va ajuta nici un pic,
Doar va râde cât ești de istovit!
Va râde de povara ta,
Care îți apasă pe umeri acuma.

Ia încearcă la Dumnezeu,
Să vezi va râde de tine mereu?
Va râde ca prietenul de lângă tine,
Sau îți va ridica povara dacă îl rogi fierbinte.

Încearcă degrabă,
Să vezi Dumnezeu e ca omul din viață?
Să râdă de tine mereu,
Când te vede la greu.

Dumnezeu nu e ca prietenul tău,
Să râdă de tine mereu!
Te va primi cu povara ta,
Și chear cu truda din inima ta.

Ba mai mult te va elibera,
De tot ce poartă inima ta!
Căci e Dumnezeu nu e om degrabă,
Și are toată puterea peste a ta viață.

Încearcă și vei vedea,
Dacă nu este așa,
Să vezi dacă nu te ajută Dumnezeu,
Dacă îl rogi din inimă dragul meu.

Amin