De ce permite Dumnezeu războiul?

„ De ce permite Dumnezeu războiul?"
E întrebarea omului firesc,
Că un conflict armat n-ar fi de soiul
Acelui bine scump, dumnezeiesc...

Unul din scopuri ar fi ca pământenii
Să pună accent pe ce nu-i trecător
Nu se distruge, nu e muritor:
O Împărăție ce, peste milenii
Vă dăinui, cu un Domn biruitor!

Și apoi cum s-a împlini ce proorocul
Văzu mirat: cazanul clocotind?
Război, proteste, ciume, ce vuind
Au reușit să strice acalmia
Ce ne cuprinse și să stăm veghind.

Vegherea este ceea ce se cere,
În sfântul Său Cuvânt chiar de Hristos
La tot ce-i fals, la tot ce-i mincinos
Să ne opunem, cel rău să nu spere
Pe cei aleși să îi trântească jos.

De ce permite Dumnezeu războiul?
Să ne ațintim privirile în sus!
Aflându-se în pericol, e dispus
Orice creștin să se avânte -n toiul
Luptei de rugăciuni către Isus

De ce permite Dumnezeu războiul?
Că să trezească ce-i divin în noi:
Simțirea, empatia cu a celuilalt nevoi
Și să elimine din suflete gunoiul
Trăirilor egoiste ce le avem în noi.

Curăță iarăși vase în care toarnă Duhul
Din dragostea eternă spre semeni s-arătăm,
Iubire, bunătate și un cuget bun s-avem
Și inimi pregătite, constant, să poarte jugul,
De cel lovit de soartă nicicând să nu uităm.

De ce permite Dumnezeu războiul?
Cât teama e în inimi dispusă e urechea
S-asculte Vestea bună, să scape acum
De vechea, cumplita nepăsare...
Și iată cum altoiul la greu se prinde,
Făcând din om și Dumnezeu perechea

Creată este o punte să propovăduim
La cunoscuți, la rude ce vor să ne asculte!
Când Dumnezeu vorbește nu spunem vorbe multe...
Isus cheamă la Sine cu a Globului tumulte!
Venirea Lui e-aproape!
Noi s-o grăbim! Amin.