De aici când vei pleca

Când ceasul mare va veni,
Ca tu să pleci în veșnici...
Atuncea v-or fi trimiși după tine în dată,
Doi îngeri din slava minunată.

Și iată, căci ei la tine au ajuns
Spunând căci a venit ceasul să părăsești această lume acum'
Vino, suflete dragă și v-om pleca,
Spre Domnul Dumnezeul tău care te asteaptă în slava Sa.

Unul de o mână te-a luat,
Celălalt de cealaltă te-a ridicat,
Și simți un vuiet mare în dată
Când aripile se desfac să te ducă acasă.

Și primul din aripi a dat,
Al doilea, l-a urmat;
Și simți în cet cum te ridici ușor
Spre Domnul oștirilor.

Și parcă... o clipă a durat,
Căci îngeri te-au lăsat
Fiindcă ai ajuns acasă,
În fața unor porți mari de piatră.

Rămâi blocat când ai văzut,
Cât de mari sunt acele porți unde ai ajuns
Cât de mare este frumusețea lor în dată,
Și cât de frumos se deschid în a ta față.

Apoi, câțiva pași înapoi ai făcut
Când porțile cele noi s-au desfăcut
Căci din ele a ieșit în dată,
O lumină aleasă.

Din lumina ce o ai în fața ta,
Un înger puternic iasă acuma
Și spune cu vocea Lui ca de tunet în dată:
Intră în Raiul ce te asteaptă!

Și parcă încet, încet spre lumină pășești,
Închizând ochi până pragul o să îl treci
Și simți când pragul ai trecut,
O lumină și o pace te pătrund.

Și iată, căci pragul l-ai trecut...
Făcând câțiva pași de pacea ce te-a umplut
Ai deschis ochi în dată,
Să vezi ce e dincolo de pragul trecut odată.

Și ochii tu i-ai deschis
Și un drum poleit cu aur în fața ta s-a desprins
Și flori de o parte și de alta cum nu ai mai vazut,
Pe o câmpie de verdeață cum nici în vis nu ai avut.

Și pășești și nu ști ce să faci,
Rămânând pe loc încă odată și vrei să taci
Dar nu apuci bine să vorbești ceva,
Căci o floare vorbește înaintea ta:

Bine ai venit drag credincios!
Ce l-ai slujit pe Isus acolo jos,
Bucură-te, căci ai ajuns în Împărăția Sa,
Bucură-te, căci cerul e în sărbătoare în fața ta!

Și rămâi surprins în dată,
Când vezi o floare cum vorbește în a ta față
Și rămâi surprins când vezi în fața ta,
Mii de flori care vorbesc acuma.

Și tu pășești în continuare,
Când un vânt adie în a lui splendoare
Dar, vântul acela când a bătut,
Ti-a atras atenția nespus de mult.

Căci în vajitul lui când a trecut,
Spune: Sfânt, Sfânt, Sfânt este Domnul nostru acum!
Până și vântul vezi în dată,
Căci aduce slavă Celui de acasă.

Și atunci încrederea vine peste tine,
Și pășești plin de bucurie...
Dar, iată căci în drumul tău când ai pășit;
Un copac vorbește cu tine și te-a oprit.

Și îți dă răspuns la întrebarea ta,
Când ai intrat pe porți cândva
Când ai văzut căci totul este viu și adevărat,
Și vorbește cu tine și dau slavă neîncetat.

Și copacul îți spune așa:
Tot ce vezi aici este viu în slava Sa
De aceia toate vorbesc cu tine și se bucură neîncetat,
Căci ai biruit acolo jos cu adevărat.

Doar, atuncea înțelegi tu cu adevărat
Căci totul e viu în Raiul minunat
Și atunci o privire peste câmpie în dată,
Căci până și iarba aduce slavă Celui de acasă.

Atuncea înțelegi cu adevărat,
Versetele pe care odată le-ai memorat
Dumnezeu, este un Dumnezeu al celor vi
Nu a celor morți de care nu mai ști.

Dacă, vrei să ajungi în locul acesta cu adevărat
Împlinește Biblia cu adevărat
Împlinește tot ce scrie în ea,
Căci Raiul lui Dumnezeu te va aștepta cândva.

Amin