Cuvantul

Cuvantul

Nu merg pe-un drum necunoscut
Isus prin asta lume
Pe unde nici Tu n-ai trecut
Si nu ai lasat urme,

Nu merg pe cai fara destin
Sau cu sfarsit nesigur
Caci drumul Tau e-un drum divin
Si nu ma lasi Tu singur,

Nu caut scurtaturi pe el,
Insa nici ocolisuri
C-a fost trasat de sfantul Miel
Chiar de-s grele suisuri.

Chiar daca unii se avant
Sa schimbe adevarul,
Cuvantul scris ramane sfant
Si El e-ndrumatorul!

Chiar daca unii isi croiesc
Carari dupa parere,
Acei ce nu se ratacesc
Sunt cei ce in veghere

Pastreaza Cuvantul divin,
Cuvant ce da viata
Si lumineaza pe deplin
Cararea cand e ceata.

Cand sunt furtuni si negrii nori
Cuvantul le opreste
Si-aduce pace si splendori
Ce vesnic dainuieste!

Cuvantul este-un har ceresc
Cuvantul e-o putere,
Cuvantu-i sfant, Dumnezeiesc,
El este inviere,

El este viata celor sfinti,
Si-acelor ce sub glie
De multa vreme-s adormiti
Si-asteapta o Imparatie.

Cuvantul, jertfa din Calvar,
Cuvantul sfant, Mesia
Aduce celor ce-s sub har
Ca plata vesnicia!

Celor ce cauta ne-ncetat
Roua ce da viata,
Cuvantul ce ne-a fost lasat
Sa puna-n noi speranta...

C-un dor arzand in piept mereu
Tu frate azi alearga
Sa stii mai mult de Dumnezeu
Si lasa lumea oarba,

Avanta-te spre ce-i ceresc
Si pune-ti nazuinta
Caci vine Mirele regesc
Sa Isi ia porumbita.

In Duhul se aud strigari,
Logodnica-L asteapta,
Se aud pasi in departari,
Fecioara inteleapta

Sta atipita-n adunari
Dar candela ii arde,
Se vad in cele patru zari
Semnul ca nu-I departe.

E mai aproape ca oricand,
E gata sa se-arate!
Asa vesteste Duhul Sfant,
Ca vine neagra noapte!

Cu chin si groaza peste tot,
Cu zile de-ncercare
Caci ca in zilele lui Lot
Pacatul e prea mare.

Ajunge culmi de necrezut
E-aproape plin cazanul
Caci pana-acuma a tacut
Stapanul, Suveranul!

Insa acum plin de urgii,
Plin de sfanta manie
Va zgudui din temelii
Pamantul cu tarie.

El va veni ca un Ostas
Nebiruit in lupte
Sa lupte cu acei trufasi
Din tari si neamuri multe,

Sa nimiceasca ce e rau
Si orice apasare,
Sa ia ce e din Dumnezeu
Sa-i duca in splendoare.

Isus Hristos cel glorios
Cu marea Lui ostire
Ca fulgerul, mai luminos,
Va veni din marire,

Si orice ochi Il va vedea
Venind pe nori de slava,
Logodnica va triumfa
De clipa cea suava!

Dar cei din lume ingroziti
Vazandu-I stralucirea
Vor alerga spre munti grabiti
Sa isi caute pieirea,

Sa se ascunda de Cel Sfant
Va cauta multimea
Prin crapaturi, pe sub pamant
Sa nu-I vada iutimea.

Caci cei rai nu pot ridica
Privirea inspre ceruri
Cand Domnul se va arata
Sa stranga-a Sale roduri.

Doar cei salvati prin jertfa Sa
Ii vor iesi 'nainte
Si vesnic se vor bucura
Cu al lor bun Parinte!...

Din inima doresc si eu
Sa pot fi gasit gata,
Sa-ntampin pe Emanuel
Cantandu-i Maranata!

Sa pot sa fiu gasit curat,
Cu haina nepatata,
Sa nu m-abat din drum vreodat'
Tanjind dupa rasplata...

Ma lupt, chiar de-i anevoios,
Veghez spre curatie,
Il caut pe Isus Hristos,
Alerg spre vesnicie;

Nu merg in jos, nu merg in sus,
Nu merg spre sud sau spre apus
Caci eu raman la ce e scris...
Eu merg pe urma lui Isus!

Amin!