Cum te numeşti!

după ,,Un copil şi pacea"
resursă adăugată de FFICNIC


Îmi vine-aşa acum de-odată
Să vă spun eu o poveste
A fost cum n-a mai fost vreodată
Un adevăr ce încă este.
Se spune, că într-o zi frumoasă
S-au întâlnit faţă în faţă.....doi
Unul, era deosebit şi avea clasă
Al doilea, mai obosit, plin de noroi.
S-au văzut, privit şi-analizat
Până-n străfunduri amândoi
Unul pe altul, apoi s-au întrebat
Cum te numeşti? Ea-Pace, el-Război!
Dar neştiind ceea ce-nseamnă
Semnificaţia, care o are
Se uită, se gândesc şi iar întreabă
De ce se cheamă aşa ei oare?
-,,De ce Război tu te numeşti?"
Neştiind, El răspunde c-o-ntrebare;
-,,Şi tu, de ce Pace te numeşti?"
Ea, cu-o bucurie aşa de mare
Sigură, pe tot ce vrea să-i spună
Începe, arată şi explică
Aduce totul la lumină
Şi-ncepe-aşa să-i zică:
-,,Pentru copii sunt fericire
Şi pentru lume bucurie
Sunt bunăstare, împlinire,
Cea care-aduce veselie,
Sunt numai generozitate,
Sunt educaţie şi cunoştinţă,
Sunt plină de umanitate
Şi tuturora dau voinţa,
De-a fi în toate iubitori
Şi de a fi, plini de respect
Unii altora, folositori
Şi gândul lor să fie drept;
Să iubească şi natura
Şi tot ce este-n jurul său
Să-ngrijească creatura
Ce a creat-o Dumnezeu.
Fie în tot egalitate
Şi orice lucru mic sau mare
Judecat doar cu dreptate.
Pacea, e binecuvântare.
-,,Iată! Lumea mă iubeşte"
(spune Pacea bucuroasă)
De-asta Pace mă numeşte!
Aduc doar bucurie-n casă!
Căci Pacea, e de la Dumnezeu
Şi El a spus -,,Să fie pace"!
Oameni buni fie mereu
Şi inimi pline doar de pace".

******************************

Războiul, atent a ascultat
Gândea la tot ce-a auzit
Neştiind ce să răspundă, a plecat
Şi... cu Libertatea s-a-ntâlnit.
Şi o întreabă şi pe ea;
-,,De ce te cheamă Libertatea"?
Răspunsul prompt ea îl avea
-,,Pentru c-ajut umanitatea"!
Nu sunt ca tine ce distrugi
Pe toată omenirea
Apoi te vaiţi şi iarăşi plângi
În tine e nedumerirea;
Toţi te privesc cu mare spaimă
Fug...şi se ascund de tine
Pe unde-ajungi e numai teamă
Auzi strigând:,, Războiul vine!"
Rămâi apoi însingurat
Şi te cutremuri însuţi tu
Auzi strigând multiplicat
,,Războiul nu! Războiul nu"!

*****************************

Eu, Libertatea-s de folos
Lumea întreagă o ajut
Ei se dezvoltă-armonios
În libertate e frumos
Ceva oricând au de făcut
Învaţă tot ce n-au ştiut
Nimic nu e necunoscut
Şi au primit ce n-au avut.
Ajut copiii ca să crească
Şi să trăiască-n libertate
Le-asigur şi Patria Cerească
Le dau ce vor şi ce se poate
Doar ei să vrea, să îşi dorească
Cu Dumnezeu să aibe parte.
Toţi liberi trebuie să fie
Şi să nu stea tăcuţi în cuşti
Să stea, în libertate-n bucurie!
Şi nu-ngroziţi de nişte puşti!
Omul când este-n libertate,
Face tot ce îşi doreşte
Strânge, adună, face fapte
Şi-ncă, nu mai pridideşte
De-a mulţumi că este pace
Că-n libertate el munceşte.
Căci este-o mare realizare
Să trăieşti în libertate
Şi este o binecuvântare
Mare cât nu se mai poate.

******************************

Şi-apoi Războiul a plecat
Vorbind mărunt şi-ngândurat
Şi s-a-ntrebat tot întrebat
Ce are, de toţi l-au alungat?
Toţi fug de el nimeni nu-l vrea
Şi toţi îi spun că nu e bun
Şi îl întreabă, ce mai vrea?
Că rău, făcut-a prea destul!
Preocupat cum el mergea
Simţi un tremur şi ochii îi ridică!
În faţa lui mare scria;
Aicea e, BISERICĂ!
Intră şi el şi a văzut
Cum toţi stăteau în rugăciune
El singur şi necunoscut
Totul vedea ca pe-o minune!
Adunate împreună
Se găseau acolo toate
Într-o corolă de lumină
Pace şi cu libertate
Liniştea şi cu dreptatea
Iubirea şi cu bunătatea
Dragostea, prietenia
Bucuria, veselia
Erau încă multe alte
Inclusiv egalitate!
Şi de Domnul îndemnat
Războiul a îngenuncheat
Domnului el s-a rugat
Sacul tot a deşertat.
Din acea zi de durere
O zi atât de însemnată
Războiul, s-a numit Tăcere
Şi Dumnezeu îi este Tată.

Amin
15.12.2011 Firenze