Cum te dorește inima mea

Cum te dorește inima mea,
Și suspină după voia Ta!
Cum te dorește, sufletul meu,
Și inima înăuntrul său.

Te doresc viața mea,
Să vi în inima mea,
Să domnești Tu peste ea,
Căci este a Ta.

Te doresc mai mult decât zorii de dimineață,
Care pe boltă se arată,
Te doresc mai mult cum dorește un cerb în dată,
Izvorul de apă.

Tu ești speranța mea,
Doar tu iubirea mea!
Tu ești Domnul Dumnezeul cel mare,
Care m-a scăpat de moarte.

Te doresc mai mult decât aerul de dimineață,
Și vreau Duhul Sfânt în a mea viață!
Te dorește ființa mea,
O vino Stăpâne în ea.

Nu mă lăsa prea mult să aștept,
Căci de dorul Tău mă topesc!
Dar nici prea mult nu întârzia,
Căci te dorește inima mea.

O Doamne nu zăbovi,
Și coboară-te din veșnicii,
Vino la ființa mea,
Și stai de vorbă cu ea.

Apropie-te de robul Tău,
Și cercetează sufletul meu!
Vezi cât de mult te vrea inima mea,
Să te cobori în ea.

De aceia scump Împărat,
Te aștept să vi cu drag!
Te asteaptă inima mea,
Pe Tine viața mea.

Știu căci vei veni din slavă,
Sufletul meu te așteaptă!
Iubesc Doamne venirea Ta,
Și de abia aștept să te văd atuncea.

De abia așteaptă sufletul meu,
Să te vadă Scumpul meu!
Să te vadă inima mea,
Pe Tine care te-a iubit atâta.

Te rog nu zăbovi prea mult,
Îmi este prea dor de Tine scump Isus!
Vino Isuse după Mine degrabă,
Ființa mea suspină și te așteaptă.

Dacă Duhul Sfânt nu m-ar alina,
Cu șoapta dulce chear acuma,
Spunând: Nu mai e mult și Isus va veni,
Să te ducă în veșnicii.

O ce ar fi de inima mea,
Poate nici o speranță nu ar mai avea,
Doar Duhul mă mângâie în dată,
Amintindu-mi de venirea Ta cerească.

Te aștept și știu căci vei veni,
Iubitul inimii mele din veșnicii!
Cred căci nu mai e mult și vei veni,
Îmi este prea dor să mă duci în veșnicii.

Dar până vei veni,
Să mă duci în veșnicii,
Păstrează mereu în inima mea,
Acel dor mare de venirea Ta.

Acel dor care te așteaptă,
Să vi odată Scumpul meu din slavă!
Să vi după inima mea,
Care suspină după venirea Ta.

Amin