Cum stai cu pocăința

Cum stai cu pocăința,
Căci în curând vine răpirea!
Cum stai cu pocăința frate dragă,
Ești pregătit să pleci acasă?

Ești pregătit căci Domnul te-a chemat,
Să fi alb și curat!
Să fi alb din cap până în picioare,
Pentru venirea Lui ce-a mare.

Cum stai căci de când te-ai pocăit,
Pe calea aceasta ai pornit
Cum se găsește haina ta,
Până în momentul acesta?

Tu ști din Cuvântul lui Dumnezeu,
Să fi curat dragul meu!
Ca un înger ce te păzește mereu,
Așa te vrea Dumnezeu.

Trebuie ca în inima ta,
Să nu se găsească nici un păcat în ea!
Trebuie ca inima ta să fie curată,
Să ai o pocăință aleasă.

Iar într-un final trebuie așa:
Să fi neprihănit în fața Sa!
Trebuie să ai inima curată,
Numai așa vei vedea pe Dumnezeu din slavă.

Iar dacă trăiești în păcat,
Și haină nouă nu ți-ai cumpărat,
Dumnezeu te va lepăda,
Nu ești vrednic de Împărăția Sa.

Căci haina ta a fost pătată,
Păcatul este încă în a ta viață!
De mântuire nici nu te-ai prea atins,
Vei fi pierdut căci cerul s-a închis.

Ia Biblia în mâna ta,
Și verifică pocăința acuma!
Verifică cum stai prietenul meu,
Cu pocăința înaintea lui Dumnezeu.

Să ști căci nu merge și așa, și așa,
Lasă căci fac eu cumva!
Nu ai ce să faci prietenul meu,
Decât să te pocăiești înaintea lui Dumnezeu.

Cum e pocăința ta,
De când te-ai pocăit până acuma?
Nu-i așa prietenul meu...
Căci îți mai place și lumea din jurul tău?

Nu-i așa căci și lumea e plăcută,
Când te mai îmbină cu a ei spumă!
De parcă toate le-ai uitat,
Când un pic din lume ai gustat.

Ttezește-te și veghează mereu,
Nu lăsa lumea în jurul tău!
Căci lumea nu te duce în cer prietenul meu,
Ci pocăința înaintea lui Dumnezeu.

Să fi un pocăit cu adevărat,
E un lucru minunat!
Să fi cum cere Dumnezeu,
Exact după Cuvântul Său.

Să aibă cu cine lucra,
Domnul într-o vreme ca și aceasta!
Căci Dumnezeu vrea dragul meu,
Pocăiți cu adevărat în jurul Său.

Cum stai cu pocăința frate dragă,
Tu care te-ai pocăit de mult... De odinioară!
Mai ești ca la început,
Când pe Dumnezeu ai cunoscut?

Să ști prietene dragă,
Dumnezeu are nevoie de oameni sinceri în viața!
De oameni care înțeleg dragul meu,
Ce înseamnă pocăința înaintea lui Dumnezeu.

Care se sacrifică în dată,
Pentru pocăința ce dă viață!
Care trăiesc cu Dumnezeu,
Și merg cu Fiul Său.

Înțelege dragul meu,
Fără pocăință nu poți fi cu Dumnezeu!
Nu poți în dată,
Să fi și cu lumea și cu Ce-l din slavă.

Cum stai cu pocăința frate dragă,
Mai trebuie să te pocăiești în a ta viață?
Și de ce nu o faci dragul meu,
Vrei să o facă pentru tine Dumnezeu?

Vrei să se pocăiască Dumnezeu,
Pentru tine dragul meu!
Căci tu care spui căci ești pocăit,
Mai ai nevoie să fi sfințit?

Și când te sfințește odată?
Căci o viață tot așa spui în dată!
Mai este loc de pocăință și nu faci nimic,
Ca să te pocăiești să fi fericit.

O dacă ai înțelege cu adevărat,
Căci numai un pocăit curat,
Acela va vedea pe Dumnezeu,
Nu unul care a rămas restanță dragul meu.

Cum stai cu pocăința ta,
E o întrebare grea acuma!
Să fi sincer în inima ta,
Să vezi cum stai cu pocăința.

Asta și cere Dumnezeu,
Să fi sincer dragul meu!
Să vezi unde te afli în momentul de față,
Cu pocăința în a ta viață.

Ia vezi unde te găsești,
Și vezi pe ce cale ești!
Să vezi unde vei pleca,
Când Domnul Isus se va arăta.

Amin