Cu hainele murdare !

Am vrea Isuse astăzi, să te rugam fierbinte
Primește tu cu milă, ale noastre cuvinte,
Știm, ne ai ținut pe brațe necontenit,
De când cu toții, la tine noi am venit,

Acea clipă minunată când am spus un, Da!
Părea că niciodată, ea, nu va mai trecea,
Cuprinși am fost de iubire și am jurat spunând,
Că până la moarte, vom rămâne în legământ,

Au fost multe momente când ne-am bucurat,
Și-n ore de părtășie cu toții noi am stat,
Dar, sa întâmplat ceva, și-i doar din nevegehere,
Când la străini am dat minunata putere,

Cuprinși de oameni iscusiți in a înșela,
Le-am dat voie încet, încet mintea a ne acapara,
Învățături străine pluteau pe a lor buze,
Nepărând să aibă nimic care să-i acuze,

Și ne-am lăsat purtați de o viclenie oarbă,
Încât am lăsat în noi mânia să fiarbă,
Rapid s-au iscat între frați puternice partide,
Și nimeni nu vedea cursele ce au fost întinse,

Călăuziți de-o mândrie cum nu s-a mai văzut,
Pe rând, toți, cate unul, din har noi am căzut,
De necrezut era faptul că ne loveam,
De multe încercări dar tot nu ne trezeam,

Era cu neputință să ne mai revenim,
Și iarăși spre altare cu toții să pornim,
Nici hainele primite nu le-am păstrat curate,
Prin tot ce am făcut, devenit-au din albe chiar pătate,

Că de nu mai este pace și facem tot ce vrem,
Să știți că pe Hristos în inimă nu-l mai avem,
Cand intervine cearta, ura și competiția,
Am renunțat de mult și nu știm pocăința,

Avem hainele murdare și sufletele nu s curate,
Doar prin cuptoru încercării ele pot fi curățate,
Noi vă rugăm azi frații meu sa nu faceți și voi,
Aceleași lucruri murdare ce le am săvârșit noi,

Fiți trezi în orice vreme, vegheați in unitate,
Nu spuneți că satan e slab și că multe nu poate,
Vorbele lui sunt dulci, lingușitoare și pot înșela,
Rămâneți toți lângă Hristos și el nu va câștiga,