Credința pe totdeauna

"DAR CÂND VA VENI FIUL OMULUI, VA GĂSI EL CREDINȚĂ PE PĂMÂNT?"
Luca 18:8


Credința pe totdeauna

Credința pe totdeauna
Sfinților care-a fost dată
Oare-o va mai găsi Domnul
Așa cum a fost lăsată?


Că e multă tulburare şi nevoie de credință
Și-n popor se rătăcește din lipsă de cunoștință
Căutăm pe bâjbâite căci ne înșelăm crezând
Că în cer pe căi ușoare putem, și fără Cuvânt.


Nu prea se- umblă după Duhul, nu-L cerem stăruitor
Unii au astăzi curajul să-și ia firea în ajutor...
Și am ajuns fără de țintă și fără scopuri divine
Ne hrănim cu idealuri ce nu satură pe nimeni.


Ne lovește valul lumii care a pătruns cu-avânt
Și asta se vede în haine în purtare și în cânt
Şi ne facem frați cu toți, chiar de s-au păgânizat
O biserică unită mulți din noi au pretextat.


Biserica e doar Una, care -i sfântă în Hristos
Ea rămâne deoparte și nu lasă garda jos
Ea nu cheamă frați pe-aceia ce credința au lepădat
Și cu cercuri idolatre pactul păcii au încheiat.


Păcatul nu prea mai doare, nu mai suntem alarmați
Ochii închidem spre uitare să nu-i supărăm pe frați
Și pretextul ce -l alegem este dragostea se spune
Dar dragostea adevărată cheamă păcatul pe nume.
Ea te îndeamnă la iubire dar fără de compromis
Asta pentru cine zice că crede ce este scris.


Dragostea adevărată înainte de orice este aceea care luptă să fie sfințenie.
Care pe cel ce o are îl îmbracă cu -îndrăzneala
Pentru Adevărul veșnic să -și dea toată osteneala.
Adevărul nu -i acela care ție-ți pare bun Adevărul e Cuvântul de la Domnul nost' Stăpân.


Oamenii așa cum scrie astăzi sunt lăudaroși
Plini de iubire de sine si trufași și mincinoși
Nu mai caută folosul lui Cristos, ci pe al lor și acceptă compromisul si părerea tuturor.
Nu mai suportă mustrarea, vor la urechi gâdilați.
Se complac în multe rele sunt obraznici, îngâmfați.


Din iubirea de plăcere ca și din neascultare, unii chiar fără să știe umblă pe o altă cale.
Cu o evlavie falsă și o neprihanire-a lor
Spun și-aceștia ca si ceilalți că-L au pe Mântuitor.


Mulți din noi încearcă astăzi la doi stăpâni să slujească
Doar Unul e Sfânt și -Acela
disprețuit nu se lasă.

Cine zice că-L cunoaște pe Cel veșnic neapus
Trebuie ca să trăiască și el la fel ca Isus.
Nu oricine zice: "Doamne " şi trăiește după fire
Va vedea nemărginirea, va trăi în nemurire.
Voia Tatălui- sfințirea celor ce-I suntem copii
Ea ne cere răstignirea firii în fiecare zi.


Să nu ne-ntoarcem urechea de la Adevărul care
Este singurul ce poate să ne țină în picioare
Dacă -n vremuri ca acestea rătăcim și ne-nşelăm
Cum vom putea-n Ziua aceea înaintea Lui să stăm?


Ne hrănim cu ape care nu ne satură deloc
Și aducem pe altare jertfe goale, fără foc.
Focul este unul singur Cel real, adevărat
Pe el îl aprinde Duhul Sfânt ce-a fost lăsat.
Restul... par dorințe bune. . dar căutări fără fond
Sunt acte ce vin din fire şi în cer fără de rod.


Domnul ne-a trimis pe Duhul ca să ne învețe in toate
Să ne convingă și astăzi că avem în noi păcate.
Porumbelul Sfânt e Acela ce pentru noi mijlocește
Cu suspine negrăite și cu cerul ne unește...


Cum putem ca să pretindem că se poate fără El?
Se poate fără Acela ce-i parte din Dumnezeu?
Toți care înaintea noastră pe Isus l-au proclamat
Doar prin Duhul lui cel veșnic spre cer au înaintat.
Trei -s Aceia ce sunt Una în mărturisirea lor:
Dumnezeu e Unul Singur, Tată, Fiu, Mângâietor.


Să ne îndreptăm spre Haru-l
Cu-ndrăzneala de fii şi să căutăm sfințirea şi pacea-n fiece zi.
Azi să cerem îndurare si iertare de păcat
Că Cel ce la dreapta șade ca noi a fost încercat
Să nu ne pierdem nădejdea și să cerem izbăvire
Domnul nu disprețuiește pe-acela ce-şi vine -n fire.


Să nu ne-ndreptăm urechea spre povești închipuite
Să îndepărtăm pe- acelea ce din lume sunt venite
Să măturăm aluatul cel vechi ce dospește rău
Să trăim ca-n timpul zilei și ca fii de Dumnezeu.
Să ne-ndeplinim menirea la care am fost chemați
Si să ducem mântuirea până la sfârșit curați.


Amin.