Cine e comoara ta...?

Când bogățiile te-au pătruns,
Poate ai spus: " Mie îmi este de ajuns "!
Eu o comoară am câștigat,
De când pe pământ am tot adunat.

Am făcut și eu ceva,
Am strâns o comoară acuma,
Și inima mea e bogată,
Cu fericire încărcată.

Mult te-ai bucurat,
Când inima s-a încărcat!
Cu lucrurile ce le-ai dobândit,
Pe pământ când ai muncit.

Te-ai bucurat o viață întreagă,
De comorile tale adunate în această viață,
Ai băut și te-ai veselit,
Cu comorile ce le-ai dobândit.

Și inima s-a prins mereu,
Încet, încet după gustul tău!
Acomodându-se cu bogăția ta,
Fiind legată de ea.

Și amândoi împreună v-ați legat,
De o bogăție care aproape a plecat,
De o bogăție trecătoare,
Fără să vă pese de una stătătoare.

O viață întreagă așa ai umblat,
În bogățiile ce le-ai câștigat!
Și uite așa s-a dus viața ta,
Cu bogăția ce ai câștigat-o aicia.

Și te-ai trezit bătrân dragul meu,
Cu inima tot în trecutul tău,
Tot cu bogățiile ce le-ai câștigat,
Dar cu sufletul gol și neîmpăcat.

Întrebându-te tot mereu:
" Nu sunt oare eu omul ce-l greu... "?
Toate am câștigat,
Și din toate gustat.

O viață întreagă am adunat,
Și comori am câștigat!
Cum de se poate ca sufletul meu,
Să nu se bucure și el.

Cu bogățiile ce l-am săturat,
Și tot ce mi-a poftit ochii i-am dat,
De ce acuma când am vrut să fiu fericit,
Nu mă pot bucura nici un pic.

O ce întrebare minunată,
Ți-ai adresat în a ta viață!
Cu toate comorile ce le-ai câștigat,
Tot gol ai rămas.

Căci inima ta dragul meu,
Nu s-a gândit la Dumnezeu,
Nu i-a păsat de ce a spus Cel Preaînalt,
Și la bogății ai adunat.

Dumnezeu clar a spus odată:
" Nu bogăția din viață!
Nu această te face fericit,
Ci Duhul Sfânt făgăduit ".

Nu ți-a trebuit pe Dumnezeu,
Ci comorile tale dragul meu,
Nu te-ai gândit nici un pic,
Căci Isus Domnul te-a îmbogățit.

Și te-a lăsat Dumnezeu,
Pe tine cu trecutul tău!
Te-a lăsat să te bucuri în viața ta,
De comorile ce le-ai câștigat cândva.

Și tu te-ai bucurat,
Dar... " TOT GOL AI RĂMAS... ",
Căci adevărata bogăție...
E Dumnezeu din veșnicie.

Cu El ești bogat,
Nu cu bogăția ce ai adunat!
Nu cu aur și argint dragul meu,
Ci cu Duhul lui Dumnezeu.

Unde este inima ta,
Legată de pământul acesta?
Cu comorile ce le-ai câștigat,
Sau cu Dumnezeul cel adevărat.

Unde este inima ta,
Legată de lumea aceasta?
Sau acolo sus cu Dumnezeu,
Legată de Raiul Său.

Cu bogățiile de aici ce le-ai câștigat,
Nu poți fi împlinit cu adevărat!
Nici o bogăție dragul meu,
Nu te împlinește ci... " DUMNEZEU ".

Bogăția ce aicia ai adunat,
Zboară mai iute ca vulturul minunat,
Se duce din palma ta,
Mai repede decât ai câștigat-o atuncea.

Însă bogăția lui Dumnezeu,
Rămâne veșnic dragul meu!
Cu bogăția aceia ești bogat,
Nu cu aurul și argintul ce l-ai câștigat.

Deci dragul meu,
De ce este acuma legat sufletul tău?
Unde se delectează în momentul de față,
Cu bogăția din a ta viață.

Ce îi place la sufletul tău
Care comori dragul meu!
Ce iubește mai mult în viața ta,
Pe Domnul sau aurul acuma.

Care este comoara ta,
Aici pe pământul acesta,
Gândește-te bine dragul meu,
Și dă răspuns în dreptul tău.

Căci de răspunsul ce l-ai dat,
Atârnă veșnicia ta odat'!
Vezi care este comoara ta,
Aici pe pământul acesta.

Amin