Ce răsplată să-așteptăm

Ce răsplată să-așteptăm

Ce răsplată să-așteptăm
A primi cândva în cer,
Când aici ne desfătăm
Cu răsplățile ce pier?!

Ce răsplată să primești
Când iubești să fii iubit
Dar nu vrei să îl iubești
Și pe cel ce ți-a greșit?!

Ce răsplată mai aștepți
Pentru-n bănuț sau o pâine,
Ce le dai ca să te-arăți
Ce evlavie ai tu în tine?

O, dărnicia se măsoară
După cât la sută dai,
Nu din ce-ai pe dinafară
Ci din tot ce ești și ai!

Ce răsplată când slujești
Să-ți concretizezi trufia
Și nu vrei să te smerești
Lăsând Domnului „șefia”...?

Domnul vrea să te jertfești
Răspândind Împărăția,
Cuvântul să îl vestești
Plin de toată curăția.

Dacă poți întinde mâna
Să ajuți pe cineva,
Nu uita unde-i Uzina
Care-a creat mâna ta!

Nu întinde spre ajutor
O mână îndoită-n două!
Uite-n spre Mântuitor
Cum le-a întins El pe amândouă...

Când spre cel ce-i în nevoi
Doar o mână zgârcită întinzi,
Pentru ziua cea de apoi,
Cereasca mânie-o aprinzi!

N-aștepta vreo răsplătire
Acum, de la ai tăi ortaci,
Împarte cu nepărtinire
Tot ce ai, la cei săraci.

Fericit va fi de tine
Dacă ajuți pe cel lipsit,
Că-n hambarele divine
Ție-ți pui necontenit.

Tot ce poți să faci aicea
Fă ca pentru Dumnezeu
Și trăiește cu credința
Că răsplata-ți va fi El!

Căci doar acela-i fericit
Care răsplata-și așteaptă
De la Domnul Preaslăvit,
El ni-I veșnica răsplată!

Cercetează-te „creștine”
Că-i e momentul potrivit
De-a ieși din ghilimele
La un trai de pocăit...

Să nu-ți fie niciodată
Mântuirea pusă în joc
Cu lumina așezată
Undeva sub un obroc

Și pe-a veșniciei treaptă
Să n-ajungi doar „ca prin foc”,
Ci vrednic de o răsplată
Și de-acel Minunat Loc!

07/01/2012*Ioan Hapca
(Zaragoza)