Ce caut, ce fac, și care mi-e rostul în lume?

De ce zboară fluturi spre soare,
Şi păsări sărută în cântec, văzduhul?
De ce albe mioare
'Și îndreaptă spre ceruri, plânsul?

De ce-și aruncă-nspre ceruri,
Izvorul, cristalinul subțire,
Iar macii în roșu vestesc
Suferința Domnului-Mire?

De ce zăbovesc pe-nserate,
Cântări lângă focuri aprinse
Cu dor de iubire de Țară
În locurile-minții - neatinse?!

De ce plâng în hohote pruncii
Când frigul, de mamă-i desparte,
Și doar la piept-și găsesc pacea...
Te-ai întrebat vreodată,
Tu, care ești de Domnul departe?

De ce pleacă spre cald, cârduri-cocorii
Și vântul se zbate-n zăbrele?
Pe unde te afli,
Te zbați în nelinisti, dureri,
Și simți același zbucium ca ele?

Ce-ți spune cerul când îl privești,
Și marea în agitatele-i spume?
Verde-n copaci, zăpezile reci,
Nu te întrebi, ai răspunsuri?
Spune!... Hai, spune:

-Ce caut, ce fac, şi care mi-e rostul în lume?

Nu te întrebi, de ce zbiară
Mielul când cuțitu-l-nfioară,
Când este dus la tăiere,
Disperarea-i, plânsu-i, nu te doare?!

Nu înțelegi, nu simți, că toate-ți vorbesc,
De tine, de viață, de ceruri?
De lepădare de fire și eu?
Iesi prietene, ieși degrabă, din ele!
Lasă viața deșartă,
Iesi afară din geruri!
Ascunde-te în Dumnezeu!

Pe dealul Golgotei
În focul de pară,
În plânsul tăcut - Salvator,
Te-a chemat Domnul pe nume:
- Ieși tânără... tânăr... bătrân... oricine-ai fi!
Ieși, vino, la nemurita-I Primăvară !

...Adieri-n parfum, zambile -mi șoptesc,
Şi crinii împrăștie miresmele în vale...
...Ca tine odată sunt cei căzuți,
În afară de primăvară...
Insistă, roagă-te, cheamă-i, oriund'-s-ar afla,
'Mi șopteşte Domnul-Iertare
Să iasă din oasele morții,
Să vină la Lumina Primăverii... din vale.