Calea îngustă

Calea este îngustă prieten dragă,
Nu cum vrea inima ta de piatră!
Este foarte îngustă pentru duhul tău,
Nu cum vrea piciorul tău.

Este strâmtă și pe ea nu poți umbla,
Dacă nu trăiești Biblia în viața ta,
Dacă nu trăiești Cuvântul lui Dumnezeu,
Ea este largă pentru tine dragul meu.

Adu-ți aminte de Domnul Isus,
Și ce a spus El în Cuvânt!
Adu-ți aminte de Dumnezeu,
Căci strâmtă este calea dragul meu.

Nu te uita înapoia ta,
Să vezi cât de largă a fost cândva,
Privește înspre Dumnezeu,
Și strigă-l pe Fiul Său.

Căci pe calea lată de multe ori ai pășit,
Și poate te-ai grăbit!
Dar nu ți-ai adus aminte în dată,
Căci ai părăsit calea ce duce la viață.

Calea este strâmtă frate dragă,
Nu cu plăceri din lumea largă,
Este strâmtă și așa va rămânea,
Dar se strâmbă dacă o faci după plăcerea ta.

Nu lărgi calea lui Dumnezeu,
Intră pe ea cu Fiul Său!
Și rămâi acolo unde El te-a așezat,
Ca să poți să fi salvat.

Căci nu ți-ar folosi la nimic în dată,
Calea cea lată,
Doar să se otrăvească sufletul tău,
Iar la urmă te așteaptă iadul cel greu.

Rămâi pe calea cea strâmtă,
Ca să ai o cunună!
Rămâi lângă Dumnezeu,
Până va veni Fiul Său.

Căci numai așa poți câștiga,
Raiul în slava Sa,
Dacă îți place cu adevărat,
Calea îngustă ca să fi salvat.

Si dacă nu îți place dragul meu,
Pocăiește-te înintea lui Dumnezeu!
Ca să îți placă degrabă,
Calea strâmtă care duce la viață.

Acolo salvare vei găsi,
Pe cea largă vei muri,
Nu vei găsi pe Dumnezeu,
Decât pe calea îngustă dragul meu.

Dar dacă ție nu îți place,
Calea îngustă cu ale ei fapte,
Nu te aștepta să găsești degrabă,
Pe Domnul pe calea cealaltă.

Acolo nu îl vei găsi,
Doar diavolul te va primi!
Isus e pe calea strâmtă dragul meu,
Pe calea îngustă către cerul Său.

Deci tu singur te poți analiza,
Pe ce cale merge inima ta?
Pe ce cale pășești dragul meu,
Pe calea largă sau îngustă mereu.

Căci nu poți în viața ta,
Să mergi pe două căi acuma!
Ori ești pe calea lată,
Ori ești pe calea îngustă și ai viață.

Nu trebuie să spui degrabă:
Sunt pe calea îngustă ce duce la viață!
Viața ta dovedește dragul meu,
Pe ce cale merge pasul tău.

Faptele tale dovedesc degrabă,
Pe ce cale umbli în viață,
Nu trebuie să afirmi cu gura ta,
Pomul se cunoaște după roade acuma.

Fi sincer cu inima ta,
Căci diavolul te poate înșela!
Atât de ușor te înșală dragul meu,
Încât crezi căci ești cu Dumnezeu.

Bagă bine de seamă la pasul tău,
Și vezi dacă umbli cu Dumnezeu,
Căci pe calea îngustă și strâmtă dragul meu,
Sunt puțini care umblă cu Dumnezeu.

Sunt puțini care umblă cu adevărat,
Pe calea îngustă care Domnul le-a lăsat!
Ceilalți degeaba se numesc pocăiți,
Dacă umblă ca lumea ei sunt vopsiți.

Ei spun căci umblă cu Dumnezeu,
Dar arată că lumea din jurul său,
Se comportă ca lumea degrabă,
Ei nu sunt pe calea ce duce la viață.

Ei doar au vopsit peste rugină,
Căci parcă tot calea largă e mai bună!
La biserică parcă sunt cu Dumnezeu,
Dar afară pe calea largă cât mai mereu.

Ei nu au de aface cu Dumnezeu,
Cuvântul spune clar mereu:
Cine vrea să fie prieten cu lumea degrabă,
Se face vrășmași cu Cel din slavă.

Tu cum ești și care este umblarea ta,
Tu cu cine umbli acuma?
Este calea îngustă prioritatea ta,
Sau îți place altceva.

Știi Dumnezeu nu se lasă batjocorit,
Ce semeni aceia ai dobândit!
De aceia pune viața ta în rânduială,
Și părăsește calea largă.

Umblă pe calea îngustă dragul meu,
Căci acolo se găsește Dumnezeu,
Și dacă la firea ta nu îi place,
Pocăiește-te ca să mergi mai departe.

Amin