Căința lui David

Motto:""Împotriva Ta, numai împotriva Ta am păcătuit și am făcut ce este rău
înaintea Ta; așa că vei fi drept în hotărârea Ta și fără vină în judecata Ta.""Amin!
Psalm 51:4.

Gânditor e împăratul
Încercând ca să ghicească
Pentru ce-a venit Natan...
Și-l îndeamnă să vorbească.

"N-am venit s-aduc o pâră
Sau vreo jalbă, împărate,
Ci să-ți spun o întâmplare
Dintr-o oarece cetate.

Cică-n ea erau doi oameni:
Un sărman și un bogat;
Unul - viață-n sărăcie -
Altul - trai îmbelșugat.

Dar săracul... tot sărac!
Alt' avere n-adunase
Doar o blândă mielușea
Ce cu greu o cumpărase.

Mult o mai iubea săracul
Că avea inimă bună!
Și o hrănea și o creștea
Cu ai lui copii-mpreună.

Își împărțea cu ea paharul,
Pâinea - orice bucățică -
O culca la sânul lui
Și-o privea ca pe o fiică.

Cel bogat se pricopsise:
Cămări pline de bucate...
Boii lui umpleau câmpia,
Turmele, nenumărate.

Într-o zi, în curtea lui
Se oprește-un călător;
Și bogatul vrea s-arate
cât e el de primitor.

Neîndurându-se să taie
Una dintre oile lui,
A poftit, luând cu sila
Oița săracului.

Și-a gătit-o de îndată
Călătorului sosit,
Fără să-l bage în seamă
Pe săracul păgubit.

Asta-i întâmplarea care
Vrut-am s-o știi, împărate;
Ce osândă socoți oare
La astfel de nedreptate?"

Se cutremură împăratul
Și se-aprinde de mânie:
"Cum să fie atât de crud
Și lipsit de omenie?!

O, Natan! Viu este Domnul!
Cum nici-o milă n-a avut,
Vrednic e de moarte omul
Pentru ceea ce-a făcut!

Paguba să i-o întoarcă
După Lege, împătrită!
Patru miei să dea înapoi
Pentru fapta săvârșită!"

"Îndreptățită ți-i mânia,
Că-i o mare nedreptate!
Dar bogatul cu pricina
Tocmai tu ești, împărate!

Tu ți-ai împlinit dorința
Și îți pare dulce somnul;
Dar ascultă și ia seama,
Că așa vorbește Domnul:

**Peste Israel și Iuda
Eu te-am uns ca împărat;
Și de-ar fi fost puțin atâta,
Aș mai fi adăugat.

Pentru ce-ai disprețuit
Dar, Cuvântul Domnului,
Făcând dup-a ta voință
Ce e rău, înaintea Lui?**

"Milă, Doamne -strigă David-
După-ndurarea Ta cea mare!
Îmi cunosc fărădelegea
Și păcatul meu mă doare.

Am făcut ce este rău!...
Port vina sângelui vărsat,
Și de-atunci, 'naintea mea
Stă păcatul necurmat.

Numai împotriva Ta
Am păcătuit în faptă...
Și oricum vei hotărî
Judecata Ta e dreaptă.

C-așa am venit pe lume
- Născut în nelegiuire -
În păcat sunt zămislit
Și în pământească fire.

Dar Tu-mi ceri ca adevărul
Să fie-n inima mea;
Fă Doamne, ca să pătrundă
Și înțelepciunea-n ea!

Cu isop mă curățește
Și voi fi Doamne, curat
Și mai alb decât zăpada
Dacă-s de Tine spălat!

Întoarce, Doamne, privirea
De la multele-mi păcate...
Șterge pentru totdeauna
Relele făcute - toate.

Și zidește-n mine, Doamne,
O inimă nouă, curată,
Însuflețită de-un duh nou,
Pentru Tine-n veci să bată.

Doamne, de la fața Ta
Nu mă lepăda nicicând,
Și să nu iei de la mine
Doamne, Duhul Tău cel Sfânt.

Dă-mi bucuria mântuirii
Și întărește-mă-n credință!
Sprijinește-mă Tu Doamne,
C-un duh de bunăvoință!

Ca să-i învăț căile Tale
Pe cei făcători de rele,
Să se-ntoarcă iar la Tine
- Domnul mântuirii mele! -"