Biblia

O, ce carte minunată
Şi de-atâţia neglijată
Cea mai sfântă, cea mai vie,
Ce va fi şi-n veşnicie !

Biblia nu-i teorie
Deşi-i scrisă pe hârtie
Prea puţini trăiesc aşa,
Cum ne-nvaţă Biblia.

Cel ce-o poartă-n al său gând
Nu va mai greşi nicicând
Căci e un izvor de viaţă,
Ce ne umple de speranţă.

Ea nicicând nu se-nvecheşte,
Parcă zilnic se-nnoieşte
Are-n ea aşa valoare
Că-i mai mare, ca oricare.

Dacă-o ai cumva în casă,
Şi de praf nu este ştearsă,
Eu îţi zic că-i tare bine
Ca să o citeşti, creştine !

Studiaz-o-n rugăciune
Căci Ea-i har în fapte bune;
Deci în orice dimineaţă
Citeşte-o şi ia povaţă !

Biblia are în sine
Călăuza înspre bine
Dar şi planul celui rău
De nu-nţelegi mesajul său.

Ţi-arată calea spre vecie
Unde lacrimi n-o să fie
În promisiunea sa,
Stă şi viaţa mea, şi-a ta.

Deci, hotărăşte creştine
Şi citeşte din ea bine
Chiar de eşti nemângâiat,
Ea lucrează imediat.

De eşti copleşit de boală,
Biblia din pat te scoală;
De eşti răpus de cel rău,
Tot ea, e răspunsul tău.

De eşti plin de sărăcie,
Ea e o comoară vie;
Iar de lacrimi ai pe faţă,
Ea-i lumină şi viaţă.

Ea e calea spre Isus
Ce pe cruce-a fost străpuns,
E izvor de apă vie,
Ce curge din veşnicie.

Scrisă-a fost de Duhul Sfânt
Mii de ani tot rând cu rând
Toţi având acelaş gind
Domnul vine în curînd

Biblia-i sfântă comoară
Dacă-o ai în inimioară,
Nu te temi de nimenea
Chiar în noaptea cea mai grea.

Deci, toţi fraţii s-o citească,
Slova ei s-o preţuiască,
Şi mereu s-o poarte-n gând;
Vine Domnul în curând !
Amin