Azi in lume e stramtorare...

Azi în lume e stramtorare...
de Valentin Bejenar

Azi în lume e strâmtorare,
Panică și zgomot mult.
Peste toata Europa,
Un focar, nemaivazut.

Peste țări și continente,
Peste tot ai să auzi.
Despre virusul din China
Câte victime-a făcut.

Ai s-auzi de-o pandemie,
Ce din senin a venit.
Și-anchinat o omenire,
O! ! ! ce panică a făcut.

Ea i-a prins pe toți grămadă,
Fără veste dacă vrei...
Azi rasună mapamondul,
Toți se-ascund de groaza ei...

Toți se panică de frică,
Se ascund intre pereți.
Stau în case și așteaptă
Să audă alte vești...

Chiar și noaptea-n pat tresaltă,
Chinuiți de un coșmar.
Căci azi frica morții iată...
A veni, ca un stavilar.

Stau și tremura creștinii,
Ce de două mii se cred,
Stau și murmur pe covată...
Oare-n Dumnezeu se-ncred?

Când în lume-i tulburare,
Toți ca turma se împing.
Magazine-s toate goale,
Cont de altul nu mai țin.

Pentru ce aduni atâtea?
Pentru ce aduni gunoi?
Crezi că ai să mori de foame...
Și de Dumnezeu te-ndoi.

El purta la mulți de grijă,
În război, în prigoniri.
N-au murit nici când de foame,
Căci toți au fost în mâna Lui.

Astăzi unii se îndoaie,
Nu ascultă de Cuvînt.
Ci ascultă de jurnalul,
De la știri de pe pământ.

Ei n-aud cum sună ceasul,
Cănd curând se v-a sfîrși.
A lui Dumnezeu lucrare
Se va termina-ntr-o zi.

Mulți din cei bolnavi cedează,
Secerați de ciuma rea.
Au murit fără să creadă,
În Isus, ca Mesia.

Mulți așteaptă cu durere,
Îngroziți în ceasul greu.
Să primească mangâiere
De la bunul Dumnezeu.

Noi ce-i sfinți luptăm pe cale,
Nu ne dăm nicicând 'n-apoi.
Chiar de ar urla tot iadul,
Știm căci Isus e cu noi.

Noi avem tăria-n cruce,
În jertfa de pe Calvar.
Dacă stăm smeriți ne-aduce,
Salvarea de ciuma rea.

Azi când bate vântul tare,
Și suflă frică-n popor...
Unde-i jertfa rugaciuni,
Unde-i jertfa dintre noi?

Unde-s pietrele sfințite,
De a Lui Isus Cuvânt.
Unde-i suflul staruinței,
Unde-i dragostea din 'tâi?

Azi când toate sunt închise,
În cămara unde ești...
Poți să dregi altarul jertfei,
Și din somn să te trezești.

Până când să strige Domnul,
Până când te v-a purta?
Pentru ce stingi tu fiorul,
Și renunți la calea Sa?

Dacă azi când groaza-n lume,
Ne despart' de toți ce-i dragi.
Fii-nțelept ca serpii frate,
De Isus să nu te lași.

Toate mâine o să treacă,
Toate da, se vor sfârși.
Dacă ești pe drum, spre moarte,
Vino azi, te pocăi.

Vino azi când ușa sfântă,
E deschisă pentru toți.
Vino azi când ai suflare
Și nu te numeri, printre morți.

Vino azi când se vestește,
Îndurarea lui Isus.
Vino, hai te rog-ndraznește,
Predăți viața-n mâna Lui.

Căci necazul, suferința,
Sunt pe calea către cer.
Domnul ne-n cearcă credința...
Dar biruința e prin El.

27/03/2020