Aţipire

Unde sunt sfinţii o, Doamne Isuse,
Care merg înainte, plătind orice preţ?
Biserica suspină după Haruri apuse
Sunt lacrimi amare, dorinţe nespuse,
Doar câte un susur sfânt mai adie răzleţ.

Moda a luat cu asalt creştinătatea
Lumea, confortul, pătrund îndrăzneţ
S-a dus sfinţenia, curăţia, puritatea,
Mila, îndurarea, pacea, dreptatea,
Nonvaloarea se afirmă... "are preţ"

Încet Focul Sfânt s-a stins la altare
Cuvântul vestit n-are putere în el
Avem titluri, funcţii,"o înaltă dotare"
Coruri, instrumente, orchestre, fanfare,
Dar ungere sfântă - aproape defel!

Sunt grupuri de interese-ntre clerici,
Mândria, tupeul-s acasă şi bine se simt.
Se ponegresc de la altare alte biserici,
Cu aroganţă vorbesc... "cei puternici"
Afisând o evlavie falsă, ei fură şi mint.

Lăcomia muscă adânc, făcând răni care dor
Poporul tânjeşte, dar alunecă-n rău
Falsa închinare a pătruns în popor
Se bârfeşte, se judecă, aşa de uşor,
Ridică-ne Doamne! Dă-ne din Harul Tău!

Uităm că suntem trecători pe pământ,
Ne-am legat de lucruri ce zboară, şi pier.
În alergare, adunăm... furtună şi vânt,
Iar ochii, nu sunt aţintiţi mereu în Cuvânt
Ai milă de noi! O, Doamne! Asta Îţi cer!

O, vino Isuse, trezeste-Ţi poporul!
Care în vremea din urmă... a aţipit
Sădeşte-ne-n inimi dorinţa şi dorul
Chiar dacă ar arde cumplit azi, cuptorul
Să stăm pe de-a-ntregul de Tine alipiţi.

amin
Zalau aug. 2010