Aruncă-ţi pâinea pe ape

Teme-te de Dumnezeu și păzește-a Sa poruncă,
Cât trăiești, partea să-ți faci și s-o faci cu bucurie,
Pâinea să ți-o-mparți mereu și pe ape o aruncă,
Căci nu știi ce vremuri vin, ce-ți oferă viața ție.

Să o-mparți în șapte, opt, vei culege rodul care,
Ți-a fost hărăzit de sus, cum vorbește Sfânta Carte,
Bob, ajuns acum spic copt, a produs multiplicare,
Tot așa Domnul Isus, din ce-ai dat, îți face parte.

Și nu una, două, trei, din bucata ta de pâine,
Vei primi ca semn de sus, răsplătirea-ți va fi mare,
Căci se spune cu temei, cât ești viu, mai bine câine,
Decât mort, un leu răpus, fără cinste și onoare.

Niciodată nu-i târziu, să ajuți, să ștergi obrazul,
Celui care e căzut și răpus de suferință,
Isus, Domnul nostru viu, îți va întări grumazul,
Din Cuvânt vei face scut și-o platoșă, din credință.

Înnoit prin Duh Preasfânt, vei discerne, vei alege,
Binecuvântarea ta, vei dori să-mparți frățește,
Tot ce ai pe-acest pământ, este darul Unui Rege,
Dacă dai, vei căpăta, fapta bună te zidește.

Și mai mult, cel oropsit, va-nțelege ce e harul,
Un gest simplu, altruist, poate să trezească firea,
Pe o cruce răstignit, acceptând smerit calvarul,
Și alăturea de Crist, va-nțelege ce-i iubirea.

18/08/13, Barcelona- Lucica Boltasu