Aminteste-ti!

AMINTESTE-TI…!

Amintește-ți dragă soră, frate drag,
Ziua cercetări tale.
Când Isus ţi-a pășit pe prag,
Cu îndurările Sale.
Când erai sub grea povară...
Şi totul părea ca terminat.
Când durerea cu a sa gheară,
Sufletul ţi l-a sfâșiat.

Ţi-a dat harul de iertare,
Mila Lui şi-a revărsat.
Cu iubirea Lui cea mare,
Dumnezeul, Cel Prea Înalt.
Şi-ai cunosc minunata cale,
Sub aripile Domnului minunat.
Când ţi-a ieşit Isus, în cale...
Şi mila peste tine a revărsat.

În noi iubirea şi credinţa,
Cu râvnă să clocotească...
Lui să ne fie supusă voinţa,
Inima să ni se sfințească.

Amintește-ți soră dragă, frate drag,
Acea zi de cercetare.
Când Isus ţi-a pășit pe prag,
În mila Lui cea mare.
Ţi-a ridicat greaua povară...
Şi tot în jur s-a luminat.
Când L-ai privit întâia oară,
Cu sufletul înflăcărat.

Când Domnul s-a îndurat de noi...
Şi ne-a dat harul de iertare.
Au răsărit... zorii cei noi,
Pe-al vieţii noastre cărare.
Schimbați în neprihănire,
Să-L slujim mereu pe Hristos.
Umpluți de divină iubire,
Să urmăm glasul Lui duios.

Înnoit în noi legământul,
Va aprinde făclia din nou.
Vom lua înspre Soare avântul,
Neprihănirea va urca în ecou.
Vom regăsi acea forță,
Ce aprinde în noi nespus,
Acea minunată torță,
Ce ne luminează de sus.

Cu iubirea şi râvna de slujire,
Dintr-o inimă credincioasă.
Îmbrăcaţi în neprihănire,
Ca o mireasă aleasă,
Vom găsit pacea mult dorită.
Şi vom avea izbândă.
Dacă cerul ne e ţintă,
Cu o râvnă flămândă.
Fericirea ne va urmări,
Cuvântul de vom împlini.
Şi dincolo de orizont vom zări,
Pe Isus pe nori, când va veni.
Prin credinţa ce-n iubire,
Devine tot mai bogată.
Să trăim în neprihănire,
Cu inima sinceră şi curată.

Aminteşte-ţi soră dragă, frate drag,
Cât era inima de înflăcărată.
Cum se ridica al iubirii steag...
Şi cât era de devotată.
Cât de mare era a neprihănirii dorință,
Cum rugăciunile cerul înflăcărau.
Cum sufereai cu cel în suferinţă...
Şi cum bolnavii vindecare aflau.

Să înnoim legământul,
Ce l-am făcut cu Mirele Isus.
Să nu ne lege pământul,
Să râvnim locaşul de sus.
În evlavie mereu să trăim,
Privind ţintă veşnic la Hristos.
Sfinţirea mereu să urmărim,
Trăind în lumină frumos.
Rupți de tot ce-i lumesc
Şi tot ce-i deșertăciune.
Să urmăm glasul duhovnicesc,
Stăruind în rugăciune.
Şi la Tatăl nostru Ceresc,
Noi vom afla răsplată.
Despărțiți de tot ce-i firesc,
Prin sfinţirea ce ne-a fost dată.
În legământul pocăinței,
Hotărârea să ne înnoim,
Prin puterea credinţei,
Voia Domnului împlinim.
Urmărind neprihănirea,
Pe calea ce duce-n cer sus.
Vom cunoaşte învierea,
Ce ne-a dat-o la cruce Isus.
Amin!