Adevărul şi Minciuna

ADEVĂRUL şi MINCIUNA

Minciuna stă cu regele la masă,
Cu grai frumos, celor din jur plăcând...
Meșteșugit, ea țese din vorbe-alese o plasă,
Pe cei fără valoare, lesne în ea prinzând.

Și-așa comod le-așază, că ți-e mai mare drag,
În mintea ce nu-i trează punând picioru-n prag.
Iar biata conștiință, în somn profund coboară,
Și inima-i înfrîntă, plăceri o înfioară...

Vrem liniște, iubire, se-aude un slogan:
"S-a îmbrăcat în oaie, șarpele vechi, Satan.
Și-amestecând minciuna cu-n pic de adevăr,
Dezbină și conduce al Mielului popor !"

Ce-i de făcut acuma, în ceas de suferință?
Vom sta în amorțire, sperând în biruință ?
Mai bine jos genunchiul, cerând de sus putere,
Stând gata lângă Domnul, în zile de durere !

Ca aurul ce curge curat, strălucitor,
E curățit prin flăcări al Domnului popor.
Și tu, și eu, și-ai noștri cu toți vom birui,
Mergând pe calea strâmtă, și-n Adevăr de-om fi!