Rugăciune

Părinții sunt în casa Ta, iubite Doamne,
Te așteaptă în rugăciune zi de zi,
Și așteaptă, cu nesaț, ei ziua-n care
Pe ceruri, cu ai Tăi îngeri ai să vii,
Dar lacrimile curg din ochi și obrajii
Au brazde-n ei de cât au plâns pentru copii,
Căci ei la Tine au venit cu brațe goale
Și n-au alături și ai lor copii,
De aceea ei se roagă și tot speră,
Că până în clipa-n care ai să vii,
Doar Duhul Tău mai poate să îi miște
Și să-i aducă în casa Ta pe ai lor copii.

Copiii sunt în casa Ta, iubite Doamne,
Și o rugă strigă întruna, zi de zi,
Se roagă pentru cei ce le-au dat viață,
Căci știu că în curând Tu ai să vii,
Și n-au părinții aproape lângă Tine,
De aceea strigă întruna, neîncetat,
Căci ei sunt cei care i-au mângâiat
Și i-au crescut doar cu sudoarea frunții,
Dar nu te-au vrut și mulți i-au renegat,
Dar ei mai speră și încă tot se roagă,
Că harul Tău cât este pe pământ,
Să-i mustre și să-i certe Duhul Sfânt,
Și astfel să-i aducă în casa sfântă
Pe toți părinții de pe acest pământ.

Familii întregi nu sunt în adunare,
Și toți se roagă zilnic pentru ai lor,
Mai speră și așteaptă ziua-n care
Vor fi cu toții în al Tău popor,
De aceea Doamne, nu încetează ruga
Părinților ce strigă ai lor copii,
Și speră că vor fi în adunare,
Căci Tu curând, pe ceruri ai să vii.
De aceea Doamne, nu încetează ruga
Și-n rugăciune-i punem pe părinți,
Căci scurt e timpul, scurtă este clipa
Și har nu va mai fi, căci Tu nu minți.
Emilia Dinescu