Ostaș adevărat!

Dă-mi, Doamne, toată armătura de luptă şi de vitejie,
Ca să rămân întotdeauna cu Tine-n orice bătălie!
Nu-n uniformă de paradă, ci-n zale sfinte îmbrăcat,
Încins mereu cu adevărul, să fiu ostaş adevărat!

Cu cingătoarea îndurării şi platoşa neprihănirii
Să-mi fie fedeleş legate puterile şi pofta firii;
Ca să nu cad în compromisuri, răpus de aprigul vrăjmaş,
Ci să fiu gata pentru luptă, ca un adevărat ostaş.

Şi râvna sfintei Evanghelii să-mi fie-ncălțăminte bună,
O trâmbiţă să-mi fie glasul, despre iubirea Ta să spună!
Mă-mbracă-n haina mântuirii, să nu mă-nșele cel viclean,
Și dă-mi mantaua izbăvirii, să Te urmez ca bun oştean.

Iar pe deasupra pune-mi scutul credinţei sfinte, neclintite,
Să stingă focul din ispite şi din săgeţile-otrăvite;
Să se răstoarne-ntăritura acestui veac întunecos,
Şi orice gând robit să fie doar ascultării de Hristos.

Nu mă lăsa să-mi fie capul descoperit şi fără pază;
Dă-mi coiful mântuirii Tale, să-mi fie mintea mereu trează!
Şi-n mână — sabia Scripturii, a Duhului înflăcărat,
S-o folosesc cu îndrăzneală, ca un ostaş adevărat!