Mai toarnă-n vas...

Cu vas întins, aştept în rugă
Sfânt undelemn, din nou să curgă.
Cu picuri noi, mai des sa cadă
Să umple vasul, şi să ardă.

Cu rugă stinsă, şi oftare
Cu mâini întinse-n aşteptare,
Îndrept spre cer vas de pământ,
Sa torni ulei şi focul sfânt.

Spre Tine -ntind, vasul de piatră,
Mai toarnă har, din ceruri Tată!
Îmi plouă -n picuri de 'ndurare,
Ulei sfințit, o-nviorare!

De atâta vreme-am asteptat,
Uleiul mi s-a împuținat
De vânt şi ploi, am ruginit
Aştept să torni ulei sfințit.

Ah! lasă dulce revărsare
În vasul ce e-n aşteptare,
Să curgă din izvorul sfânt,
Să pot vorbi şi-n limbi să cânt.

Să curgă lin, dulce, curat
În vas sfințit şi curățat,
Un undelemn de lecuire
De-nviorare şi iubire.

Proaspăt şi viu să ardă sus
Cu flacară de la Isus.
Să mistuie ce e păcat,
Să mi fie vasul alb, curat.

Şi cu-acest vas plin de Duh Sfânt
Să Te aştept pe-acest pământ.
Cu foşnet de aripi şi dor
Să mă înalț când vii pe nor.

Din vasul meu, din lutul lui
Să faci un vas al cerului.
Din undelemnul care arde -
Lăută-n cer, cu sfinte coarde.
Să fie pentru veşnicie,
Vasul de lut-o simfonie.