Îți cerem, Doamne

Îţi cerem Doamne milă şi-ndurare
La Tronul Sfânt al milei şi-ndurării,
Ascultă-ne din Cer pe fiecare
Când Te chemăm în ceasul încercării.

Revarsă peste noi înţelepciune
Spre a cunoaşte-n totul Voia-ţi Sfântă,
Învață-ne când stăm în rugăciune
S-avem un duh şi-o inimă înfrântă...

Căci din afară ne privesc vrăjmaşii
Ce vor din plin a noastră dezbinare,
O Doamne, nu lăsa nicicând trufaşii
Să râdă înjosind a Ta lucrare.

Ne leagă într-un gând şi-ntr-o simţire
Privind la Ţelul unic - Mântuirea -
Smerindu-ne în pace şi Iubire
Să răstignim din nou între noi firea.

Să-Ţi dăm doar Ţie cinstea cuvenită
În tot ce facem numai spre zidire,
Ştiind căci doar o inimă smerită
Sub mâna Ta găsi-va propăşire.

Căci Tu nu Ţi-ai lăsat nicicând lucrarea
Să fie-n faţa lumii de ruşine,
În Mâna ta stă binecuvântarea
Şi-o dai celor ce se încred în Tine

Atunci când voia Ta se împlineşte,
Între copii dă bucurie,
Aduce biruinţă şi zideşte,
Dă pace, mulţumire şi tărie.

Biserica-i Mireasa Ta iubită
Ce are-n Ochii Tăi un preţ prea mare...
Nu vei lăsa să fie nimicită
De a Satanei cruntă răzbunare.

Tu ai ţinut-o-n mână peste veacuri
Şi i-ai păstrat splendoarea neştirbită,
Păzind-o de-a vrăjmaşului atacuri
Mireasa Ta Te-aşteaptă pregătită.

Se-apropie doritul miez de noapte
Şi mulţi au aţipit în aşteptare,
Dar vocile-obosite parcă-n şoapte
Mai cheamă la veghere şi răbdare.

Vegheaţi să fiţi întotdeauna gata
Şi nu uitaţi a Mirelui cuvinte:
„Iată, Eu vin curând s-aduc răsplata”
Şi să-I puteţi ieşi atunci 'nainte.