În camera de sus

ÎN CAMERA DE SUS
În camera de sus noi iar ne-am adunat,
Ne-am strâns în rugăciune de când s-a înserat,
Noi ne-am luat de mână, suntem frați în credință,
Începem săptămâna cu rugă, biruință.

Suntem biruitori cât ne întâlnim la cruce,
Stăm ancorați în Tine, cu Tine-i viața dulce,
Chiar dacă sunt și spini, chiar dacă e durere,
Noi vrem să stăm în rugă, căci Tu ne dai putere.

De multe ori clacăm, ne temem de furtună,
Uităm că lângă Tine vremea curând e bună,
Ne temem de întuneric, ne temem de cădere,
În lanțul rugăciunii strigăm pentru putere.

Ne pare lungă clipa când suntem șlefuiți,
Și un moment ne pare când suntem fericiți,
În alergarea noastră să nu ne îndoim,
Oricât aș fi de nor, curând va fi senin.

Vin vești ce îngrozesc, război și suferință,
Calamități pe ape, să stăm tari în credință,
Cutremure și foc, distrugere și plâns,
În lanțul rugăciunii cu toții azi ne-am strâns.

E multă suferință, mulți nu au ce mânca,
Prin tot ce se întâmplă încerci biserica,
Azi mă încerci pe mine, să vezi de-s credincioasă,
Să dau la cel ce n-are mai mult decât o masă.

Mulți nu au apă, Doamne, de sete se ofilesc,
Iar eu, ca un netrebnic, nu apă îmi doresc,
Deschide un izvor, să curgă Duhul sfânt,
Trezește-mă din somn, sunt semne, vii curând.

Ne-am adunat în rugă, suntem părinți, strigăm,
Venim la rugăciune și oful îl vărsăm,
Avem copiii-n lume, în lume au plecat,
S-au depărtat de Tine, satan i-a înșelat.

Cu post și rugăciune, cu lacrimi noi strigăm,
Suntem de vină, Tată, dar plângem și sperăm,
Erau micuți copiii, la templu i-am adus,
Dar undeva greșit-am, în lume ei s-au dus.

Venim la rugăciune, ești Tată, te rugăm,
Să ne ajuți pe noi, părinții, să lucrăm,
În casa noastră Doamne, s-aducem doar lumină,
Nu vrem să plângem veșnic, nu vrem să avem vină.

Copiii noștri, Doamne, în lume sunt plecați,
Tu ni i-ai dăruit, noi vrem să-ți fie dați,
În rugăciune sfântă acum noi îi predăm,
Dorim să îi trezești, curând de aici plecăm.

Suntem poporul Tău, strigăm în rugăciune,
Dorim a Ta putere, dorim a Ta minune,
Dorim Cuvântul Tău să fie călăuză,
De nu vorbim de Tine, nu avem nici o scuză.

Nu toți suntem școliți, dar toți putem vorbi,
Vrem să ne dai putere, Cuvântul a sorbi,
Și să vorbim de Tine prin fapte, cu credință,
Căci faptele vorbesc de a noastră cunoștință.

Nu toți putem pleca în lume să vorbim,
Suntem o grupă mică, în rugă ne unim,
Strigăm în rugăciune, sunt mulți ce duc Cuvântul,
Ajută-i să lucreze, să are tot pământul.

Noi ne rugăm fierbinte ca cei ce însămânțează,
Să are cu credință, rămâi cu ei, veghează,
Sămânța să încolțească, s-aducă rod bogat,
E timpul de pe urmă, nu mai e timp de stat.

În lanțul rugăciunii aduc orașul meu,
Mă rog pentru vecini, te am ca Dumnezeu,
Aș vrea să fiu lumină, o schelă către Tine,
Orașul meu n-aș vrea să fie doar ruine.

Mă rog și pentru țară, sunt mulți plecați afară,
Mănâncă pâinea aspră, poporul să nu moară,
Aș vrea să fie sete și foame de Adevăr,
Comoara e-n Cuvânt și Biblia e cufăr.

E timpul de pe urmă și răul a încolțit,
Veninul și durerea prea mult s-au înmulțit,
E ură rasială, e răutate multă,
Te rog, ascultă ruga, te rog, Doamne, ascultă.

E multă răutate, iubirea se sfârșește,
Citim, ce e-n Scriptură, chiar astăzi se împlinește,
Nu vrem ca să cârtim, orice s-ar întâmpla,
Să stăm în rugăciune și cerul a contempla.

În camera de sus noi ne rugăm mereu,
E timpul rugăciunii, acum mă rog și eu,
Ne agățăm de Tine și stăm în așteptare,
Chiar dacă nu e soare și este încercare.

Venim uniți în rugă și vrem să fim salvați,
Suntem o grupă mică, suntem cu toții frați,
Mulți astăzi suferim că boala s-a înmulțit,
Avem liste, bolnavii în rugă i-am rostit.

Sunt listele prea lungi, sunt tineri și bătrâni,
I-aducem azi în rugă și vrem să îi alini,
Durerea este cruntă și suferința-i mare,
Când boala ne lovește, ne temem de încercare.

Spitalele sunt pline și boala este grea,
E timpul de pe urmă și lumea este rea,
Mulți au fost părăsiți în suferința lor,
Ajută-i ca să simtă că le ești ajutor.

Ești Medicul suprem, la Tine ne rugăm,
Îți cerem vindecare, îți cerem și sperăm,
Dar voia Ta să fie, vrem pacea Ta divină,
Chiar dacă-i suferință, vrem să ne fi lumină.

Nu știm ce este bine, strigăm în rugăciune,
Noi suferim prea mult, pe liste nu sunt nume,
Sunt copilași plăpânzi loviți de handicap,
Loviți de boala cruntă, eu lacrimi multe scap.

Am cunoscut durerea, bolnavă sunt și eu,
Eram copil micuț, strigam la Dumnezeu,
Am suferit nespus și știu că-i dureros,
Să fi copil bolnav, să pari pretențios.

Sunt mulți bolnavi în lume și ei nu te cunosc,
Au auzit Cuvântul, dar nu te recunosc,
Ajută-i să dorească să vină la credință,
Să înțeleagă totul, chiar dacă-i suferință.

Nu înțelegem multe atunci când suferim,
Dar vrem să stăm cu Tine, de Tine ne lipim,
Tu ești salvarea noastră, ne ești Mântuitor,
Îți mulțumim din suflet că ne ești Salvator.
Emilia Dinescu