Furtuna vieții

Furtuna vieții

Când sunt trudit
Și valul lumii simt că mă doboară,
Când îndoielile sunt multe
Și frica parcă mă-nfioară,

Când în suflet parcă am obosit a alerga
Și banda vieții ce se învârte
Pare a fi plina de gropi
Mari, adânci și crunte. .

Tu, Isuse, inundă-mă cu valul
De pace când Te chem în ajutor
Întinde-mi Tu brațul ca să zbor
Măcar o clipa cu Tine dincolo de nori.

Puțină vreme de-aș simți
A Ta îmbrățișare plină de iubire
Cu liniștea și căldura ce le transmiți
Aș avea măcar o scurtătura spre putere. .

De n-ar fi atât de mult de mărșuit
Și de n-ar fi drumul lumii atât de crâncen,
De n-ar fi atâtea lucruri de nimic
Timpul și răsuflarea să-mi alunge!

Toate acestea de nu ar apărea,
Poate n-aș știi ce-i aceea răbdare. .
Poate n-aș știi ce-i adevărata luptă
Ce trebuie dusă pentru a avea parte de dezvoltare. .

Dar, Isuse... știu un lucru!
Știu că pentru Tine aș avea timp de oferit,
Clipe petrecute în părtășie
Și minute de rugăciune în șir. .

Aș păși pe norii bucuriei
Aș sălta pe stelele liniștii
Aș sta mereu cu Tine de vorbă
Și mai aproape aș căuta a Te știi. .

Dar... în realitatea de acum
Lumea îmi caută a fura
Chiar și timpul ce s-ar spune că-i al meu
Doar pentru a mă amăgi și de la Tine a pleca. .

Ar dori să-mi fure pacea,
Să-mi fure până și sufletul de ar putea,
Dar, Tată, ești singura speranță
Ce mă mai ține în alergare tare îmbărbătat!

Ești adăpostul în vreme grea,
Ești cetățuia spre care privesc când simt că alunec
Ești steagul ce îl flutur în necaz
Și pacea când viața cu stresuri împunge. .

Te rog, rămâi alături și ține-mă de mână
În lumea aceasta cât ar fi de greu
Dă-mi puterea să Te strâng
Și să nu Te las când e furtună și negură în jurul meu!
Amin!