Înspre zările albastre

Înspre zările albastre,
Îmi înalţ tot dorul
Şi acolo printre astre,
Simt în duh fiorul.

Mă cutremur când Iubirea
Tainic îmi vorbeşte,
Contemplând nemărginirea,
Ea mă copleşeşte.

Îmi dă aripi de credinţă,
Pace, bucurie
Şi în toate biruinţă
Şi-o nădejde vie.

Nu-i nimic în astă lume
Care să oprească,
Dragostea pentru-al Său Nume
Şi slava cerească.

Doar un abur sunt, suflare,
El e veşnicia,
E a cerului cărare,
Pe pământ, solia.

În iubirea Sa de Tată,
Ne-a dat Vestea bună,
Să fim pregătiţi, că iată:
Trâmbiţa răsună!

Colţ de rai e veşnicia,
Chiar de nu se vede,
Domnul Isus e făclia,
Pentru cel ce crede!

20/11/2012, Barcelona- Lucica Boltasu