"Maria: Ea era plină de credință și încredere în Dumnezeu!"

Categorie: Personaje biblice

Ea era o fată simplă din Nazaret, dar a fost mama lui însuși Isus! De ce tocmai ea?

5 minute · Janne Epland

Maria trebuie să fi fost o femeie foarte specială. Ea a fost aleasă ca să-L poarte chiar pe Isus Hristos, însuși Fiul lui Dumnezeu. Putea fi oricine altcineva. Dar totuși, de ce fecioara Maria?

Maria nu avea gânduri mari despre sine, ci credea total și neclintit în conducerea lui Dumnezeu în viața ei, chiar și când sorții nu arătau bine. Cu adevărat putem învăța ceva din credința și smerenia Mariei.

O femeie foarte simplă din Nazaret

Această fată iudeică trăia o viață foarte obișnuită în Nazaret, un oraș mic din Galileea. Dar într-o zi a venit un înger la ea și i-a zis: „Nu te teme, Marie; căci ai căpătat îndurare înaintea lui Dumnezeu. (Luca 1:30). Ea a fost aleasă dintre toate femeile lumii ca să-L nască pe Fiul lui Dumnezeu! Ea trebuia să-I pună numele Isus. Isus i-a explicat că urma să vina peste ea Duhul Sfânt, și astfel ea va deveni mama lui Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.

Indiferent cât de improbabil părea aceasta, după gândirea omenească, Maria a răspuns cu îndrăzneală: „Iată, roaba Domnului; facă-mi-se după cuvintele tale!” (Luca 1:38) Ea era plină de credință și încredere în Dumnezeu!

„Facă-mi-se după cuvintele tale!”

Toți ajungem în situații unde este probată credința noastră. Poate suntem într-o situație unde este foarte natural ca să îngrijorăm, să devenim neliniștiți. Atunci întrebarea este dacă credem cu adevărat în conducerea perfectă a lui Dumnezeu, și părăsim toate gândurile de îngrijorare și apucăm tare cuvântul care spune „Nu vă îngrijorați de nimic.” (Filipeni 4:6). Atunci putem răspunde, în felul nostru și în timpul nostru: „Eu sunt un slujitor al Domnului. Facă-mi-se după cuvântul tău! Păzește-mă așa cum ai promis. Acum îmi arunc toată îngrijorarea asupra ta și aleg să cred.”

Sunt multe alte moduri în care ne putem arăta credința în situațiile normale ale zilei. Când ni se amintește să dăm ceva, chiar dacă am dat atât de mult până acum, putem imediat să credem în Luca 6:38: „Dați și vi se va da!”. Când am prefera comoditatea, dar Dumnezeu lucrează în liniște în inima noastră și ne spune că o anumită familie este într-o nevoie mare, putem să ținem tare de cuvântul care spune: „Sufletul binefăcător va fi săturat, şi cel ce udă pe alţii va fi udat şi el.” (Proverbe 11:25).

Ce se întâmplă când alegem să credem în Cuvântul lui Dumnezeu și să ascultăm de lucrările lui în inima noastră? Atunci experimentăm că Dumnezeu este adevărat! El împlinește cuvântul Lui, exact cum Maria a rămas gravidă, conform spuselor îngerului.

Maria L-a înălțat pe Dumnezeu, nu pe sine

Maria a avut o gândire foarte nobilă. Ea a crezut complet și neclintit în Dumnezeu și era mică în ochii proprii. După ce îngerul a părăsit-o, ea L-a lăudat pe Dumnezeu – Cel care a văzut smerenia ei și i-a încredințat această sarcină mare. (Luca 1:46).

„Şi Maria a zis: „Sufletul meu măreşte pe Domnul şi mi se bucură duhul în Dumnezeu, Mântuitorul meu, pentru că a privit spre starea smerită a roabei Sale. Căci iată că, de acum încolo, toate neamurile îmi vor zice fericită, pentru că Cel Atotputernic a făcut lucruri mari pentru mine. Numele Lui este sfânt şi îndurarea Lui se întinde din neam în neam peste cei ce se tem de El.” (Luca 1:46-50)

Maria ne arată că cei mici și săraci în ochii proprii sunt prețioși în ochii lui Dumnezeu, și El are grijă de ei. El se uită la credința lor! Maria nu era nici prințesă și nici de neam ales, dar totuși tocmai pe ea a ales-o Dumnezeu. În viața ei, ea a dovedit că a calculat cu Dumnezeu în toate lucrurile și nu cu propria persoană. Pe astfel de oameni vrea Dumnezeu să-i folosească! El a văzut starea smerită a Mariei și, astfel, ea a devenit mama lui Isus. Ea avea gândirea corectă.

O credință ce poate fi a noastră

Mariei i s-a spus:
„Ferice de aceea care a crezut; pentru că lucrurile care i-au fost spuse din partea Domnului se vor împlini.”(Luca 1:45)

Și nouă ni se poate spune acest cuvânt. Gândește-te să-ți pui numele tău acolo. Asta poate fi adevărat! Dar noi trebuie să fim încercați și testați și să fim credincioși vocii lui Dumnezeu în viața zilnică. Acolo se pune temelia credinței. Deci, hai să credem în Dumnezeu și doar în El. Hai să ne smerim și să punem deoparte voia, opinia și priceperea proprie. Atunci Dumnezeu ne poate folosi!

sursa: https://crestinismactiv.ro/