"Irod şi Ioan"

Categorie:  Personaje biblice
 

Cât de însemnat pentru inima omului a fost când Irod, auzind despre lucrările lui Hristos, a spus : “Ioan, căruia eu i-am tăiat capul, el este”. O conştiinţă încărcată este un principiu foarte energic. Acţionează pe loc. Se sperie la tremurul unei frunze. Face laşi din noi toţi. Aşa a fost şi cu împăratul Irod. Conştiinţa lui a păstrat imaginea omului ucis în faţa lui, iar gândul că Ioan a înviat era pentru el ca iadul însuşi.

Învierea unui om ucis este teribilă pentru ucigaş, căci îi spune că Dumnezeul în mâinile căruia sunt izvoarele vieţii şi ale morţii s-a dat El Însuşi de partea victimei sale.

Şi în acest fel va fi, preaiubiţilor, între Domnul Isus, în ziua arătării Sale, şi lume. După cum Irod l-a decapitat pe Ioan, tot aşa L-a alungat lumea aceasta pe Fiul lui Dumnezeu. Şi după cum Irod era cuprins de disperare şi groază, atunci când s-a gândit că Ioan ar putea să fi înviat din morţi, tot aşa şi împăraţii pământului şi cei mari şi comandanţii şi cei bogaţi şi cei puternici şi orice rob şi orice om liber vor spune munţilor şi stâncilor să îi ascundă de faţa Domnului în ziua descoperirii puterii Lui (Apocalipsa 6:16 ).

Această experienţă a lui Irod are prin urmare o veste în sine pentru lumea care persistă în a-I întoarce spatele Domnului Isus. Adevărul învierii Lui este ascuns oamenilor; ei merg înainte de parcă nu a existat niciodată un astfel de fapt. Ei mănâncă şi beau şi se ridică să joace (Exod 32:6 ); dar Hristosul răstignit este înviat. Omul pe care oamenii L-au dispreţuit este glorificat, iar ziua când aceasta se va arăta va fi la fel de teribilă şi insuportabilă lumii la fel cum teama că Botezătorul a înviat era de neacceptat de către conştiinţa lui Irod.

Consider că am putea folosi acest fapt, menţionat în Marcu 6:14-16 , atunci când vorbim oamenilor ce merg înainte pe calea şi cu duhul lumii de parcă Domnul Isus n-ar fi fost niciodată aici respins şi răstignit de om, şi înviat şi înălţat de Dumnezeu. Dumnezeu şi lumea sunt în dezacord cu privire la Domnul Isus. Pe El, pe care lumea L-a dat la moarte, Dumnezeu L-a glorificat. Judecata lumii trebuie să vină; şi prin urmare, apostolul mărturiseşte: “El a rânduit o zi în care va judeca pământul locuit, cu dreptate, prin Omul pe care L-a rânduit, dând tuturor dovadă prin aceea că L-a înviat dintre morţi” (Fapte 17:31 ).

De (articol preluat şi tradus de pe stempublishing.com)

sursa: https://comori.org/