"Experienţe ale credinţei. Lucrarea şi familia" Charles Stanley

Categorie: Experiente cu Dumnezeu
 

Descoperind din nou necunoştinţa mea în Sfintele Scripturi, m-am reţinut să vorbesc. Cu cât citeam mai mult Cuvântul, cu atât mai mic deveneam în ochii mei. Cred că aşa se întâmplă întotdeauna. Am început să vestesc din nou Evanghelia când a venit la noi un frate din Ackworth şi care, înainte de plecare, mi-a spus: „Am pe inimă să veniţi cu mine şi să vestiţi Evanghelia în Ackworth.“ - „Ce“, i-am spus, „eu, care toată viaţa va trebui să corectez ceea ce am învăţat greşit? Nu, nu pot veni!“ Atunci, el mi-a spus pe un ton hotărât: „Sunt convins că totuşi trebuie să mergeţi şi că Domnul va binecuvânta Cuvântul!“ Aceste cuvinte m-au atins. După ce mi-am revărsat inima în faţa Domnului, m-am dus şi am experimentat faptul că El poate binecuvânta Cuvântul Său. Acesta a fost al doilea început, aproximativ la 10 ani după ce am predicat prima dată ca băiat în vârstă de 14 ani. Astăzi pot spune cu mulţumire că de atunci Domnul m-a folosit deseori în oraşele şi satele Angliei şi aproape de fiecare dată s-a întors cel puţin un suflet la El. În următorii 42 de ani am vestit Evanghelia în cele mai multe oraşe şi sate ale Angliei şi ale Scoţiei şi le-am slujit credincioşilor cu Cuvântul lui Dumnezeu. Numărul celor care au venit la credinţă este mare, dar, deoarece nu am ţinut un jurnal, nu pot da o privire de ansamblu exactă.
 

Mulţi vor întreba desigur, cum a fost posibil să vestesc Evanghelia în timpul întregii mele vieţi în aşa multe locuri şi în acelaşi timp să îngrijesc de familia mea. Am experimentat că pentru Domnul nimic nu este prea greu. Când Domnul mi-a dat aşa de mult încât am putut trăi, am renunţat la afacerea mea.
 

Îmi făcusem obiceiul să predic de trei sau patru ori pe săptămână, câteodată şi mai des. În restul timpului îmi făceam munca. Trebuie să spun să Domnul m-a sprijinit într-un mod deosebit când vesteam Cuvântul Său în zilele în care eram plecat pentru afacerea mea. Şi din punct de vedere al serviciului, Domnul m-a ajutat într-un mod deosebit.
 

În perioada în care posedam magazinul din Sheffield, aveam doar un capital mic şi nu îmi doream mai mult. Am experimentat că Dumnezeu se preocupă într-un mod deosebit de cei care se încred în El. Odată am fost mult timp plecat şi jumătate din acel timp l-am folosit să vestesc Evanghelia. Lunea următoare trebuia să plătesc o factură şi nu aveam banii necesari şi nici nu ştiam de unde să-i iau. Deoarece eram şi sunt convins că un creştin trebuie să plătească întotdeauna la termenul stabilit, am adus problema în rugăciune înaintea lui Dumnezeu. Deodată mi-am adus aminte de un stoc mare de şmirghel, pe care nu-l putusem vinde. Şi acest lucru i L-am spus Domnului. „Aruncă năvodul în partea dreaptă“, a fost răspunsul. „Doamne, ce înseamnă partea dreaptă?“ am întrebat eu. Mi-am dat seama imediat că El este partea dreaptă. Apoi L-am rugat pe Domnul să vândă şmirghelul în locul meu, pentru că eu nu vedeam nici o posibilitate şi cu siguranţă nu la un preţ cu care să pot plăti factura. În timp ce mă rugam, a venit un domn în magazin şi a întrebat: „Mai aveţi şmirghel?“ Am afirmat şi i-am arătat marfa. „Da“, a spus el, „tocmai ce ne trebuie. Cât aveţi?“ I-am spus cantitatea, de 20 de ori mai mult decât vândusem vreodată în viaţa mea. El a răspuns: „Luăm totul la preţul pe care îl spuneţi dumneavoastră. Trimiteţi-ni-l mâine. Plătim luni dimineaţa.“
 

După ce am primit cu mulţumire comanda, l-am întrebat: „Vă rog, spuneţi-mi, cum de aţi venit tocmai la mine şi de ce aveţi nevoie tocmai de acest tip de şmirghel? În ciuda străduinţei mele, nu am putut vinde marfa şi ar fi trebuit să o trimit înapoi, deoarece mi-a fost trimisă din greşeală.“ El mi-a răspuns: „Un şlefuitor mi-a povestit că aveţi acest tip de şmirghel de care noi avem neapărat nevoie şi de aceea am venit. Pot să-mi închipui că nu l-aţi putut vinde, pentru că noi suntem singura fabrică, ce utilizăm acest tip de şmirghel. Avem nevoie de el la şlefuirea articolelor pentru piaţa rusească.“ Am livrat şi am primit exact suma pentru datoria mea.

sursa: https://comori.org/