text Eseuri crestine

Numele multora

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Despre Credinta

Numele multora este Toma. Toma cel necredincios. Omul care a deschis calea credinţei prin necredinţă, testând prin palpabil nepalpabilul… Dar şi un simbol al firavei noastre fiintari duhovniceşti. Al nevoii continue de a construi scări mentale către Infinit. Proptele imaginare, simbolice şi gestuale.

Pentru că…

Dumnezeul nostru este o noţiune culturală, abstractă, confuză. Buzele noastre rostesc rugăciuni în folosul zeilor pretenţioşi sub care ne ducem traiul. A idolilor înfometaţi. Încrederea este dăruită închipuirilor.

Pentru noi nu se pune problema nemijlocitului, atâta timp cât tot ceea ce facem are o bază inteligibilă raportată la experienţă. Cât avem nevoie de palpabil, de evident, cât trebuie să ni se vorbească prin noţiuni cărora să le dăm credit, cât acceptăm un dumnezeu care să ne hrănească aşteptările. Credem dacă vom vedea semnul cuielor. Mai mult, dacă vom şi pipăi. Însă încrederea în vizibil, în tangibil nu poate lăsa loc izbăvirii. Pot avea încredere în faptul că voi fi mai bun, mai curat. Dar nu în perfect. Nu avem această experienţă. N-am putut s-o atingem niciodată, n-am pipăit-o. Ori maibunul nu ne situează decât pe o scară valorică raportată la ideal. Nu însă în ideal.

În cazul nostru, Mântuitorul nu este altceva decât un element de referinţă. Nu o realitate căreia să i ne integrăm. A crede în Cel care te poate învia înseamnă a te încrede în neînţeles. În minune. În paradox. Iar a te încrede este a te risipi. Continuu şi sincer. A risipi acel tu căruia i te-ai dat zi de zi, căruia i-ai sacrificat energia existenţei tale, clădindu-l pe fondul unui alterego chinuit de neputinţă, dar şi triumfător în ridicolele şi neînsemnatele lui aspiraţii.

Cele mai recente resurse creștine scrise

Viața în Hristos
În clipe grele când eramȘi ajutor eu nu aveam,Munceam mereu și tot strângeam,Ca lipsuri eu să nu mai am.Dar lipsuri, griji erau destuleȘi buzunarele tot nule,Nu înțelegeam de ce-mi e frică,De ce în to... Citeste mai mult >>
Inimă dăruită
Inimă dăruităCe fericire dulce, ce rai ai pus în ea?În inima mea Doamne, în inimioara mea?Atâta m-am schimbat de când Te-am cunoscutMereu îmi vine Doamne să Îți vorbesc, să-Ti cânt.Ce bucurie Doamne m... Citeste mai mult >>
Mormântu-i poarta către ceruri
Mormântu-i poarta către ceruri, un prag de taină sfânt,Lăsând în urmă greul firii, și trupul de pământ,Nu este beznă fără capăt, nici un sfârșit amar,Ci trecerea spre slava mare, prin jertfă și prin h... Citeste mai mult >>
Am cerut ca să fiu aur
Am cerut ca să fiu aur, dar n-am vrut să fiu topit,Am cerut o strălucire, fără să fiu șlefuit,Am cerut și-o răsplătire, fără ca să gust ocară,Nu am vrut să știu prigoana, am cerut calea ușoară.​Am voi... Citeste mai mult >>
Râvna după daruri multe
Râvna după daruri multe, fără pic de-nțelepciune,Este astăzi arătată, de creștini cu mare nume,Toți ar vrea să fie lideri, cu o voce-n strălucire,Dar în pieptul lor e ură, nu un cer plin de iubire.​Mu... Citeste mai mult >>
Trădarea durerii și ruga de seară
​Trădarea durerii și ruga de seară,Sunt umbre ce-apasă pe umeri povară,În lupta aprinsă, sub măslinii cei triști,Se-ntreabă iubirea: „Tu încă exiști?”​Sub bolta de stele ce par înghețate,S-au strâns a... Citeste mai mult >>
Pași pe calea mântuirii
Pași pe calea mântuirii-n sus mă poartă zi de zi,Pe un drum plin de durere, și prin văi și prin pustii,Dar eu știu că mâna sfântă, ea mă ține neclintit,Mă ridică din cădere, să nu fiu un rătăcit.Când... Citeste mai mult >>
În veacuri vechi
În veacuri vechi, prin încercare,Au mers creștinii pe pământ,Și-n focul greu al suferinței,Făceau doar voia celui sfânt.Când lumea-ntreagă obosise,Și valuri grele doar loveau,Credința lor era lumina,P... Citeste mai mult >>
În zori de Paște sfânt
În zori de Paște sfânt, un clopot iar răsună,Sub cerul cel deschis, lumină se adună,Cu inimi pline stăm, chemați la sfânt altar,Căci Domnul ne primește, prin harul Său în dar.​La masa pregătită, cu pâ... Citeste mai mult >>
Privesc spre dealu-n sânge
Privesc spre dealu-n sânge, unde s-a dat o luptă,Să rupă legătura de moarte ce-a fost ruptă,Acolo, în tăcere, un Miel a fost jertfit,Ca omul de păcate să fie izbăvit.​El n-a scos un cuvânt, când rana... Citeste mai mult >>