text Eseuri crestine

Chemarea la lepădarea sinelui -2-

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Watchman Nee

   Judecând după aspectul spiritual al lucrurilor, nu ni se dă de înţeles că Domnul Se îndepărtează de inima unui astfel de credincios. În fragmentul acesta, El stă în spatele zidului în picioare, mai degrabă, decât într-o atitudine de relaxare, ceea ce înseamna că e gata de a intra în acţiune. După statul jos duce la odihnă, la fel, statul în picioare înseamnă la activitate. Domnul este în afara zidului, iar dorinţa Lui este s-o conducă pe aceea pe care o iubeşte către privelişti noi, dincolo de împrejmuirea unde-i place ei să-şi petreaca zilele. Puterea vieţii Lui de înviere îi este demonstrată fetei prin putinţa Lui de a sări peste munţi şi de a sălta peste dealuri. El nu poate fi încadrat în spatele zidului ei. El trebuie să Se mişte.

   Acum, ea trebuie să înveţe să nu se prindă de Domnul doar din locul în care ea singură s-a îngrădit, ci, mai degrabă, să-L lase pe El s-o călăuzească şi s-o conducă dincolo de hotarele acestea. Ea nu trebuie să-şi folosească puterea pentru a-L apuca pe Domnul, ci trebuie să-I îngăduie s-o îndrume. Ea are de învăţat să se încreadă în Domnul, în Cuvântul Lui, să-şi arate credinţa, să-L urmeze pe El atunci când sare peste munţi şi saltă peste dealuri. Ea trebuie să înveţe să nu se sprijine doar pe sentimentul plăcut al prezenţei Domnului în ea, pentru a putea trăi în El. Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu: deşi de partea ei se ridică un zid, Domnul Şi-a deschis o fereastră. Chiar dacă ferestrele nu sunt mari, ele tot sunt ca nişte mici deschizători prin care El sa privească şi să strălucească în acea inimă a ei, odinioară dăruită Lui.

   Zidul este PRIVIREA MEA ÎNTOARSĂ ÎNSPRE ÎNĂUNTRU, putând duce de fapt la pierderea din vedere a Domnului. El însă şi-a păstrat o fereastră prin care nu numai că poate străluci El în inima noastră, ci ni se dă şansa să privim dincolo de noi înşine. Zidul arată că, atunci când Îl închizi pe Domnul în tine, de fapt închizi pe dinafară lumea oamenilor, într-o nepăsare totală, - faţă de nevoile disperate ale celor de afară. De aceea Domnul doreşte s-o izbăvească pe fată din această stare, astfel încât să-I poată dovedi prezenţa alături de ea în orice împrejurări ar putea fi adusă. Nu trebuie să-L caute doar înlăuntrul ei ci să-L recunoască pe Hristos în toate împrejurările lumii de afară. Aceasta este o experienţă cu mult mai bogată decât să-L cunoască numai în limitările sferei proprii de viaţă. Domnul este OMNIPREZENT! Andrew Murray a afirmat în chip apăsat:

   "Prezenţa Domnului nu trebuie să fie o realitate numai în rugăciunile tale, ci o realitate în fabrica în care lucrezi".

   Care este, atunci, atitudinea Domnului în afara zidului? Este una de aşteptare, în picioare, în vederea acţiunii. Dar credinciosul care priveşte veşnic înăuntru şi e preocupat doar de fericirea lui, nu va înţelege cu adevărat ţelul pe care-L are Domnul şi atitudinea Lui. Glasul Lui poate fi auzit fără a fi înţeles! În starea aceasta şi în punctul acesta, credinciosul are nevoie de o manifestare mai limpede a Cuvântului Său rostit. Doar atunci va fi cu putinţă înţelegerea corectă a locului în care EL vrea să ne aducă.

   Al doilea lucru se referă la BELŞUGUL VIEŢII DE ÎNVIERE.

   "Preiubitul meu vorbeşte şi-mi zice: scoală-te, iubito, şi vino, frumoaso! Căci iată că a trecut iarna; a încetat ploaia şi s-a dus. Se arată florile pe câmp, a venit vremea cântării şi se aude glasul turturicii în câmpiile noastre. Se pârguiesc roadele în smochin, şi viile înflorite îşi răspândesc mirosul. Scoală-te, iubito, şi vino, frumoaso!"

   VINO - din versetul 10 înseamnă VINO CU MINE!. Domnul îi vorbeşte aici cât se poate de limpede. Lucrul asupra căruia stăruieşte El este că ea trebuie să iasă din îngrădirile vieţii ei.

Cele mai recente resurse creștine scrise

Viața în Hristos
În clipe grele când eramȘi ajutor eu nu aveam,Munceam mereu și tot strângeam,Ca lipsuri eu să nu mai am.Dar lipsuri, griji erau destuleȘi buzunarele tot nule,Nu înțelegeam de ce-mi e frică,De ce în to... Citeste mai mult >>
Inimă dăruită
Inimă dăruităCe fericire dulce, ce rai ai pus în ea?În inima mea Doamne, în inimioara mea?Atâta m-am schimbat de când Te-am cunoscutMereu îmi vine Doamne să Îți vorbesc, să-Ti cânt.Ce bucurie Doamne m... Citeste mai mult >>
Mormântu-i poarta către ceruri
Mormântu-i poarta către ceruri, un prag de taină sfânt,Lăsând în urmă greul firii, și trupul de pământ,Nu este beznă fără capăt, nici un sfârșit amar,Ci trecerea spre slava mare, prin jertfă și prin h... Citeste mai mult >>
Am cerut ca să fiu aur
Am cerut ca să fiu aur, dar n-am vrut să fiu topit,Am cerut o strălucire, fără să fiu șlefuit,Am cerut și-o răsplătire, fără ca să gust ocară,Nu am vrut să știu prigoana, am cerut calea ușoară.​Am voi... Citeste mai mult >>
Râvna după daruri multe
Râvna după daruri multe, fără pic de-nțelepciune,Este astăzi arătată, de creștini cu mare nume,Toți ar vrea să fie lideri, cu o voce-n strălucire,Dar în pieptul lor e ură, nu un cer plin de iubire.​Mu... Citeste mai mult >>
Trădarea durerii și ruga de seară
​Trădarea durerii și ruga de seară,Sunt umbre ce-apasă pe umeri povară,În lupta aprinsă, sub măslinii cei triști,Se-ntreabă iubirea: „Tu încă exiști?”​Sub bolta de stele ce par înghețate,S-au strâns a... Citeste mai mult >>
Pași pe calea mântuirii
Pași pe calea mântuirii-n sus mă poartă zi de zi,Pe un drum plin de durere, și prin văi și prin pustii,Dar eu știu că mâna sfântă, ea mă ține neclintit,Mă ridică din cădere, să nu fiu un rătăcit.Când... Citeste mai mult >>
În veacuri vechi
În veacuri vechi, prin încercare,Au mers creștinii pe pământ,Și-n focul greu al suferinței,Făceau doar voia celui sfânt.Când lumea-ntreagă obosise,Și valuri grele doar loveau,Credința lor era lumina,P... Citeste mai mult >>
În zori de Paște sfânt
În zori de Paște sfânt, un clopot iar răsună,Sub cerul cel deschis, lumină se adună,Cu inimi pline stăm, chemați la sfânt altar,Căci Domnul ne primește, prin harul Său în dar.​La masa pregătită, cu pâ... Citeste mai mult >>
Privesc spre dealu-n sânge
Privesc spre dealu-n sânge, unde s-a dat o luptă,Să rupă legătura de moarte ce-a fost ruptă,Acolo, în tăcere, un Miel a fost jertfit,Ca omul de păcate să fie izbăvit.​El n-a scos un cuvânt, când rana... Citeste mai mult >>