text Eseuri crestine

Căderea Babilonului -2-

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Watchman Nee

   În Vechiul Testament există un alt incident care ilustrează în mod remarcabil acest principiu. Când israeliţii au intrat în Tara Canaan, prima persoană care a comis păcat a fost Acan. Care a fost păcatul comis? El a spus: "Când am văzut în mijlocul prăzii o manta frumoasă de Sinear ... le-am poftit şi le-am luat". O haină babiloniană l-a amăgit pe Acan, făcându-l să păcătuiască. Ce implică această haină frumoasă? Haina frumoasă e purtată de dragul înfăţişării. Când cineva se îmbracă cu o haină frumoasă aceasta înseamnă că el se împodobeşte pentru a-şi îmbunătăţi înfăţişarea şi pentru a-şi adăuga ceva strălucire... Faptul că Acan a poftit o haină babiloniană denotă că el urma să se îmbunătăţească pe sine, să arate mai bine. Acesta a fost păcatul lui Acan.

   Cine au fost primii care au păcătuit în Noul Testament după ce a început biserica? Scriptura revelează că au fost Anania şi Safira; care a fost păcatul comis? Ei L-au minţit pe Duhul Sfânt. Ei nu-L iubeau prea mult pe Domnul, dar voiau să fie priviţi ca unii care-L iubesc foarte mult; ei doar simulau! Ei nu au fost gata să ofere cu bucurie lui Dumnezeu totul. Totuşi, înaintea omului, ei au acţionat ca şi cum ar fi oferit tot. Aceasta e o haină babiloniană.

   Deci, principiul Babilonului este IPOCRIZIA.

   Nu există nici o realitate, şi totuşi, oamenii acţionează ca şi cum ea ar exista, pentru a obţine gloria de la om. Iată o primejdie reală pentru copiii lui Dumnezeu - aceea de a simula că sunt spirituali. Foarte mult din conduita spirituală este în falsitate. Ea e îmbrăcată cu poleială. Multe rugăciuni lungi sunt contraafaceri; multe tonuri rugative sunt ireale! Nu există nici o realitate; dar lucrurile sunt făcute ca şi cum ea ar exista. Acesta e principiul Babilonului!

   De fiecare dată când îmbrăcăm o haină care nu se potriveşte cu condiţia noastră reală, noi acţionăm după principiul Bbailonului.

   Copiii lui Dumnezeu nu ştiu câtă falsitate au îmbrăcat pentru a primi glorie de la om. Acest lucru este complet opus atitudinii miresei. Orice lucru făcut în falsitate este conform cu principiul curvei nu cu cel al miresei! Pentru copiii lui Dumnezeu este un lucru mare să fie eliberaţi de simulare înaintea omului. Principiul Babilonului este acela de a simula pentru a primi gloria de la om. Dacă ne fixăm privirea pe gloria omului şi pe poziţia acestuia în biserică, noi avem o parte în păcatul hainei babiloniene şi în păcatul comis de Aanania şi Safira.

   Consacrarea falsă este păcat. Spiritualitatea falsă este de asemenea păcat. Adevărata închinare e doar în duh şi adevar.

   O altă condiţie a Babilonului e dezvăluita în Apocalipsa 18.7:

   "Căci ea zice în inima ei: 'Şed ca regină, şi nu sunt o văduvă'."

   Ea şade ca o regină; ea şi-a pierdut în întregime caracterul de văduvă. Ea nu are nici un simţământ faţă de Domnul Isus. Ea spune că şade ca o regină, adică şi-a pierdut credincioşia, şi-a ratat scopul ei adevărat, potrivit. Acesta e principiul Bbailonului, şi aceste este CREŞTINISMUL CORUPT!

   Capitolul 18 ne spune multe alte lucruri despre Babilon, în special lucruri legate de luxul în care se desfăta. În ceea ce priveşte atitudinea noastră faţă de invenţiile ştiinţei, noi ne putem folosi de ele când avem nevoie. Aşa cum apostolul Pavel vorbea despre folosirea lumii, scopul nostru e doar acela de a folosi aceste lucruri. Totuşi, desfătarea în lux e altceva. Unii creştini refuză orice lux şi orice lucru ce contribuie la desfătarea cărnii dar noi nu spunem că nu ar trebui să folosim absolut deloc anumite lucruri; dar spunem căci orice lucru în exces înseamnă lux!

   Indiferent dacă e vorba de îmbrăcăminte, hrană, adăpost - cât timp e ceva excesiv sau dincolo de nevoia noastră, este un lux şi e conform principiului babilonian. Dumnezeu ne permite tot ceea ce avem nevoie dar El nu ne permite lucruri ce depăşesc nevoile noastre.

   Ar trebui să ne organizăm trăirea  potrivit principiului nevoii; atunci, Dumnezeu ne va binecuvânta. Dacă trăim conform poftei noastre, atunci trăim conform principiului Babilonului şi Dumnezeu nu ne va binecuvânta.

Cele mai recente resurse creștine scrise

Viața în Hristos
În clipe grele când eramȘi ajutor eu nu aveam,Munceam mereu și tot strângeam,Ca lipsuri eu să nu mai am.Dar lipsuri, griji erau destuleȘi buzunarele tot nule,Nu înțelegeam de ce-mi e frică,De ce în to... Citeste mai mult >>
Inimă dăruită
Inimă dăruităCe fericire dulce, ce rai ai pus în ea?În inima mea Doamne, în inimioara mea?Atâta m-am schimbat de când Te-am cunoscutMereu îmi vine Doamne să Îți vorbesc, să-Ti cânt.Ce bucurie Doamne m... Citeste mai mult >>
Mormântu-i poarta către ceruri
Mormântu-i poarta către ceruri, un prag de taină sfânt,Lăsând în urmă greul firii, și trupul de pământ,Nu este beznă fără capăt, nici un sfârșit amar,Ci trecerea spre slava mare, prin jertfă și prin h... Citeste mai mult >>
Am cerut ca să fiu aur
Am cerut ca să fiu aur, dar n-am vrut să fiu topit,Am cerut o strălucire, fără să fiu șlefuit,Am cerut și-o răsplătire, fără ca să gust ocară,Nu am vrut să știu prigoana, am cerut calea ușoară.​Am voi... Citeste mai mult >>
Râvna după daruri multe
Râvna după daruri multe, fără pic de-nțelepciune,Este astăzi arătată, de creștini cu mare nume,Toți ar vrea să fie lideri, cu o voce-n strălucire,Dar în pieptul lor e ură, nu un cer plin de iubire.​Mu... Citeste mai mult >>
Trădarea durerii și ruga de seară
​Trădarea durerii și ruga de seară,Sunt umbre ce-apasă pe umeri povară,În lupta aprinsă, sub măslinii cei triști,Se-ntreabă iubirea: „Tu încă exiști?”​Sub bolta de stele ce par înghețate,S-au strâns a... Citeste mai mult >>
Pași pe calea mântuirii
Pași pe calea mântuirii-n sus mă poartă zi de zi,Pe un drum plin de durere, și prin văi și prin pustii,Dar eu știu că mâna sfântă, ea mă ține neclintit,Mă ridică din cădere, să nu fiu un rătăcit.Când... Citeste mai mult >>
În veacuri vechi
În veacuri vechi, prin încercare,Au mers creștinii pe pământ,Și-n focul greu al suferinței,Făceau doar voia celui sfânt.Când lumea-ntreagă obosise,Și valuri grele doar loveau,Credința lor era lumina,P... Citeste mai mult >>
În zori de Paște sfânt
În zori de Paște sfânt, un clopot iar răsună,Sub cerul cel deschis, lumină se adună,Cu inimi pline stăm, chemați la sfânt altar,Căci Domnul ne primește, prin harul Său în dar.​La masa pregătită, cu pâ... Citeste mai mult >>
Privesc spre dealu-n sânge
Privesc spre dealu-n sânge, unde s-a dat o luptă,Să rupă legătura de moarte ce-a fost ruptă,Acolo, în tăcere, un Miel a fost jertfit,Ca omul de păcate să fie izbăvit.​El n-a scos un cuvânt, când rana... Citeste mai mult >>