Unde-i logica?

Sunt mii de situaţii când am putea ridica această penetrantă întrebare: „Unde-i logica?” În capul listei, pe primul loc fără îndoială că e această situaţie: de ce atât de mulţi îşi dau viaţa diavolului? Unde e logica? Dându-şi viaţa diavolului trebuie să-i slujească, trebuie să-i cânte-n strună; sau cum spune proverbul românesc „dacă ai intrat în horă trebuie să joci” Să poposim puţin la acest subiect atăt de actual şi real. Rog cititorul să-şi închipuie 2 vecini pe care îi are. Aceşti vecini sunt total diferiţi. Unul dintre ei aruncă în curtea ta gunoiul din gospodăria lui; tot ce mătură prin casă sau pe-afară strânge în făraş sau în găleată şi aruncă în curtea ta. După câteva zile vorbeşti cu acest vecin, foarte fin să nu se supere, şi el promite că va stopa această ciudată practică. Dar după câteva zile constaţi că nu se poate zine de cuvân şi iar aruncă gunoiul lui în curtea ta. Celălalt vecin e altfel. Ori de câte ori vede pe cel ce aruncă gunoi merge şi îl culege foarte bine apoi îl duce la locul destinat pentru aşa ceva. Interesant, nu? Mai imaginează-ţi(de dragul discuţiei) că ai primit un milion de dolari(moştenire, cadou, loterie...). Acuma poţi să-ţi permiţi să dai cadou două mii de dolari. La care vecin ai da? La cel ce ţi-a aruncat gunoi sau la cel ce l-a adunat făcând curăţenie în curtea ta? Întrebarea, ştiu, e ridicolă. Normal e să dai cadoul celui ce a ajutat şi a făcut acel nobil gest. Ar fi de-a dreptul nebunie, aberaţie să dai cadoul celui ce ţi-a dat mizerie; ar fi lipsit totalmente de logică.

Şi-atunci cum de milioane în lumea largă ăşi dau viaţa diavolului când acesta aruncă în viaţa lor cu atâta mizerie? Aruncă în viaţa lor expresii murdare, incalificabile, gânduri demonice, sentimente inumane, ură etc. UNDE-I LOGICA?

Logic ar fi ca vieţile să fie predate Celui ce a venit să caute şi să mântuiască ce era pierdut. El dă pace, fericire, lumină şi sens etern vieţii. El nu aruncă noroi în viaţa nimănui. Din punct de vedere al gândirii umane nu găsim logică, dar aici mergem la Biblie care ne dă răspuns la cele mai delicate întrebări sau situaţii. Iată, deci, ce citim la 2 Corinteni 4:3-4: „Şi dacă Evanghelia noastră este acoperită, este acoperită pentru cei ce sunt pe calea pierzării,  a căror minte necredincioasă a orbit-o dumnezeul veacului acestuia, ca să nu vadă strălucind lumina Evangheliei slavei lui Hristos, care este chipul lui Dumnezeu.”

DOAMNE, DESCHIDE-LE OCHII SĂ VADĂ FRUMUSEŢEA TRĂIRII CU TINE!

gc/22 August, 2011