(23) Perspectivă profetică asupra hainelor preoților

Hainele preoților mărturisesc despre Isus Hristos (Exod 28:1-43; 39:1-43). Sunt folosite patru culori, asociate cu imaginea Mântuitorului din Evanghelii: purpuriu (regele - Matei), stacojiu (slujitorul care suferă - Marcu), alb (omul fără păcat - Luca), albastru (Fiul lui Dumnezeu venit din cer - Ioan). Firele de aur din efod simbolizează dumnezeirea lui Isus Hristos. Pe fiecare bretea a efodului se afla o piatră de onix pe care erau gravate numele a șase triburi ale Israelului. Pieptarul era prevăzut cu douăsprezece pietre prețioase, câte una pentru fiecare seminție a lui Israel. Roba de sub efod era un veșmânt albastru care avea atașate, în partea de jos, de jur împrejur, rodii din fire de culoare albastră, purpurie și stacojie și clopoței de aur pur. Tunicile de in erau primele haine cu care se îmbrăcau preoții (Levitic 8:7). Peste tunici, preoții își îmbrăcau hainele de glorie. În mod asemănător, mai întâi Dumnezeu îi îmbracă pe păcătoși în propria Sa neprihănire (2 Corinteni 5:21, Romani 1:17; 5:19). La revenirea Lui pe pământ, Isus Hristos îi va îmbrăca pe credincioși cu hainele de glorie (Filipeni 3:20-21). Cu alte cuvinte, sfințirea trebuie să preceadă glorificarea. Placa de aur de pe turbanul marelui preot era gravată cu cuvintele: „Sfințenie Domnului”, pentru ca el să poarte nelegiuirile săvârșite de copiii lui Israel, când își aduceau la altar darurile sfinte. Într-adevăr, întreaga noastră viață este afectată de păcat. Însă închinarea și slujirea noastră sunt curățite de orice nelegiuire de către Isus Hristos, Marele nostru Preot, înainte să ajungem la Tatăl.

Întrucât fiecare dintre cei credincioși suntem preoți ai lui Dumnezeu, noi trebuie să ne îmbrăcăm în Isus Hristos, în același mod în care se îmbrăcau preoții Vechiului Legământ (chiar dacă nu erau conștienți de acest lucru). Dacă scopul principal al vieții noastre este legat de lucrurile de sus și noi căutăm mai întâi Împărăția lui Dumnezeu, culoarea albastră va ieși în evidență în „vestimentația” noastră. În plus, atunci când vrem să ne sfințim și să devenim desăvârșiți, așa cum este Dumnezeu, ceilalți vor vedea mult alb în „hainele” noastre. Apoi, dacă noi promovăm Împărăția lui Dumnezeu și voia Lui pe pământ și dacă Duhul Sfânt ne însoțește în lucrările pe care le facem, va fi clar pentru multă lume că suntem fii de Împărat, iar culoarea purpurie va fi vizibilă de departe în „îmbrăcămintea” noastră. Nu în ultimul rând, dacă noi învățăm să-i slujim pe ceilalți, să empatizăm cu nevoile lor, să plângem pentru starea spirituală a națiunii, culoarea stacojie va deveni tot mai pregnantă în „ținuta” noastră, deoarece arătăm că înțelegem suferințele lui Isus Hristos, mila Lui și inima Lui iubitoare pentru întreaga omenire.